Rețeaua EDU Moodle România în 2014

Școala Generală nr. 7 din București folosește GNU/Linux

   Am mai semnalat, pe acest blog, cazuri de firme sau instituții românești care folosesc GNU/Linux (câteva exemple aici și aici).

   Mergând azi, cu ocazia votului pentru europarlamentare, în interiorul Școlii Generale nr. 7 din București, am avut ocazia să surprind unul dintre afișajele digitale aflate pe holul școlii în timpul inițializării. Și am observat, cu plăcută surpriză, că utilizează GNU/Linux - mai precis, distribuția Ubuntu.

   Felicitări sincere directorului, administratorului de rețea sau persoanei care a luat decizia tehnică să utilizeze Software Liber, în interesul și pentru educația copiilor!

EDUbuntu sau Windows… Vista?

Motto: „Politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului”. Majestatea Sa Regele Mihai I al României, din mesajul rostit în fața Parlamentului, 25 octombrie 2011

   Chiar și aceia a căror profesie nu este Tehnologia Informației vor fi aflat, din presă, că guvernele multor state avansate întreprind pași pentru adoptarea Software-ului Liber în administrațiile lor publice. De ce – este ușor de ghicit. Cei nefamiliarizați cu tehnologiile libere vor intui numai primul avantaj, cel evident: acela că se economisesc sume de ordinul zecilor de milioane de euro, prin folosirea de software disponibil gratuit. Însă beneficiile sunt mult mai profunde. Utilizarea Standardelor Deschise în licitații – o definiție precisă a noțiunii de Standard Deschis se găsește la http://www.digistan.org/open-standard:definition – face ca sistemele informatice achiziționate să fie independente de un furnizor anume. Echipamente și programe provenite de la producători diferiți vor colabora și/sau se vor putea substitui funcțional, în raport cu necesitățile. Mai mult, „cultura organizației”, dezvoltată în jurul GNU/Linux și a altor programe libere similare, va înlesni autoinstruirea, curiozitatea sănătoasă, obținerea de îmbunătățiri prin forțe proprii și experiment. Acesta este un model de lucru total opus aceluia care subordonează organizația de stat și indivizii ce o alcătuiesc intereselor unui „partener strategic” oarecare. Altfel spus, un model al libertății, contrapus unei dictaturi corporatist-birocratice.

   În decembrie 2013, primăria din München a anunțat finalizarea cu succes a proiectului Limux, care a însemnat renunțarea la Microsoft Windows și migrarea spre GNU/Linux și LibreOffice a 15.000 de PC-uri care deservesc administrația orașului. Rezultatul proiectului a însemnat scăderea spectaculoasă a dependenței față de un furnizor unic, securitate îmbunătățită a sistemului și economii de 11,7 milioane euro.

   Până în noiembrie 2011, Jandarmeria franceză instalase distribuția GNU/Linux specifică GendBuntu (derivată din Ubuntu) pe 35.000 de calculatoare ce îi aparțin, înlocuind, astfel, Windows XP. Până la finalul lui 2014, este prevăzut că 75.000 de PC-uri ale Jandarmeriei vor fi trecut prin această migrare.

   În septembrie 2012, regiunea spaniolă Andaluzia dotase 22.000 de calculatoare din școli cu distribuția Guadalinex EDU, o adaptare specială pentru învățământ a familiei Ubuntu. În 2013, 70.000 de PC-uri din școlile gimnaziale din regiunea Extramadura, precum și alte 15.000 de stații de lucru din sistemul de sănătate publică fuseseră dotate cu Linex, o distribuție special adaptată. Trebuie remarcat că, în 2003, 200.000 CD-uri cu Linex au fost distribuite gratuit împreună cu un ziar local din Extramadura și se estimează ca aproximativ 10% din populația regiunii folosește programul.

   Nu vă voi mai obosi cu alte exemple din Marea Britanie, Brazilia, Statele Unite, India, China. Dar unde se găsește, în acest peisaj, România?

  În toamna lui 2013, 1749 de laptopuri Asus X101CH, rulând distribuția GNU/Linux EDUbuntu au fost donate școlilor din România de către lanțul de magazine Profi, prin concursul „Profi te premiază”. În februarie 2014, o știre ProTV semnala faptul că o jumătate dintre aceste laptopuri zac nefolosite, din cauza faptului că o mare parte din profesori și elevi par a fi familiarizați exclusiv cu inevitabilul Microsoft Windows. Pe celelalte, dascălii au găsit o formulă de a instala Windows și, în absența vreunei forme de instruire asigurate de Minister, evită să folosească orice alt sistem de operare. Ufff, oare de ce trăiesc eu cu sentimentul că aceasta e o dependență de cvasi-monopol și o formă de a promova produsele unui anumit furnizor privat prin însuși sistemul public de învățământ?

  Confruntat cu expirarea suportului pentru Windows XP (8 aprilie) și cu ne-reînnoirea contractelor de licențe software pentru laboratoarele școlare, ministerul de resort ne anunță că școlile „sunt încurajate” să folosească sisteme de operare libere, cum ar fi Edubuntu sau sunt obligate să reinstaleze vechiul Windows Vista. Fără o măsură care să ajute profesorii din sistem să se familiarizeze cu GNU/Linux, anunțul nu pare nimic mai mult decât o metodă străvezie de a forța mâna celor care trebuie să decidă reînnoirea pachetului de licențe proprietare, cu cheltuirea unei sume rotunde din bugetul public.

Între timp, despre „bucuria” provocată profesorilor și administratorilor de rețea – care trebuie să reinstaleze, de la o zi la alta, noi și vechi licențe Windows în toate laboratoarele de informatică – vă las să citiți, pe cont propriu, pe forumurile oficiale de suport…

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Cu ce înlocuim Windows XP?

Motto: „Pe cutie scria: „Pentru a utiliza produsul nostru, este necesar să aveți instalat un sistem de operare Windows 2000 sau mai bun”. Așa că am folosit Linux”

   Vocile oficiale Microsoft nu mai contenesc să ne anunțe că, la începutul lunii aprilie 2014, încetează definitiv suportul pentru familiarele Windows XP și Microsoft Office 2003, „caii de ham” ai multor firme de pe la noi. În schimb, clienții sunt îndemnați să achiziționeze noul, multrâmbițatul Windows 8.1. Poate că vestea „pensionării” XP va fi ignorată de o mare parte a publicului larg, dar cei care se pricep cât de cât știu că acest anunț nu este doar o simplă manevră de marketing, destinată să mai aducă companiei niște încasări. Practic, clienții sunt anunțați că, după aproape 13 ani, cei care se mai încăpățânează încă să folosească bătrânul sistem de operare sunt lăsați în voia sorții. După 8 aprilie, în absența actualizărilor periodice pentru sistem, publicate de Microsoft (acele updates care sosesc zilnic prin Internet și care vă solicită, uneori sâcâitor, atenția), calculatoarele Dvs. vor fi expuse virușilor și atacurilor externe de tot felul, ca să nu mai vorbim de lipsa acută a driverelor XP pentru componentele hardware pe care le cumpărați. Cu alte cuvinte, vi se oferă motive serioase, aproape obligatorii, de a renunța la XP.

   Ceea ce mașinăria de reclamă a Microsoft „omite”, în mod convenabil, să spună este că nu veți putea rula Windows 8 pe vechile Dvs. calculatoare.

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

GNU/Linux în România, la RATB și ROMATSA

  

 

   Aflasem, cu  ceva timp în urmă, cu plăcută surpriză, că autobuzele Mercedes Citaro folosite de Regia Autonomă de Transport București (RATB) utilizează sistemul de operare GNU/Linux.

   Mai precis, panourile pentru hărți și publicitate, existente în fiecare autobuz în spatele cabinei șoferului, sunt bazate pe Linux.

   Am avut azi dovada, surprinzând un asemenea aparat în timp ce se inițializa. Distribuția folosită pare să se numească C90++, nume de cod „Benny”.

   Tot azi, o fotografie publicată pe pagina „Adevărul” arată că și simulatoarele de zbor folosite de Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) au în componență și sisteme GNU/Linux cu distribuția Ubuntu.

 

GNU/ Linux la Politehnică

   La ora când scriu aceste rânduri, tocmai s-a încheiat cea de a șaptea ediție (2013) a evenimentului anual Linux Install Fest, desfășurat la Rectoratul Universității Politehnica București. Mai pe românește, întâlnirea anuală la care proaspeții studenți ai anului I din Facultatea de Automatică și Calculatoare sunt ajutați să se familiarizeze cu sistemul de operare GNU/Linux și să îl instaleze pe laptopurile personale. Ajutorul vine din partea Asociației ROSEdu (http://www.rosedu.org) – adică colegi de-ai lor mai mari și tineri asistenți – iar interesul general este mare, fiindcă GNU/Linux reprezintă subiect de studiu și unealtă de lucru, încă de la primele laboratoare.

 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Foto: Nicu Buculei

„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa”

   Cuvintele de mai sus aparțin Majestății Sale Regele Ferdinand I al României și, peste arcul deceniilor de când au fost rostite, reflectă foarte bine adevărul locurilor pe unde am avut șansa să colind în această vară.

 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Din libertate vine eleganța…

   Aceia care au avut curiozitatea să testeze personal mai multe distribuții GNU/Linux, pe perioade îndelungate, știu cât de dificilă este o alegere potrivită. Pentru cititorii acestor rânduri, poate că un vechi PC cu procesor Celeron și 512 MB RAM și un laptop recent, cu procesor I7 și 8 GB RAM ar putea juca, ambele, rolul de stație de lucru, dar nu același software va fi potrivit pentru a le pune în mișcare. Sau poate că vechiul Dvs. PC de la birou a ajuns în camera copiilor, pe post de „jucărie” și nu veți dori ca primele lor experiențe în fața tastaturii să fie frustrante, chinuitoare, din cauza vitezei prea mici a sistemului. La fel, software-ul simplu, vechi și „neînzorzonat” ce își face atât de bine datoria pe serverul companiei Dvs. nu va fi privit cu ochi buni de către un împătimit de jocuri, care visează, pentru laptopul propriu, la cele mai noi și sofisticate efecte grafice, lansate în programele „ultimul răcnet”. Deci, ce distribuție alegeți, astfel încât să îmbinați stabilitatea și securitatea cu caracteristici cât de cât moderne ale software-ului?

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

 

GNU/Linux: libertate sau comoditate?

   Una dintre primele întrebări pe care vi le puneți atunci când începeți să utilizați GNU/Linux este „Ce distribuție să instalez ?”. Paradoxal, de răspunsul la această întrebare vă veți apropia abia după ani de experiență în utilizare și veți înțelege, încet-încet, că nu e unic. Alegerea distribuției potrivite este o artă ce necesită finețe: de multe ori, ea face diferența între un proiect de succes și unul ratat, sau dintre un profesionist destins și un începător speriat. Dacă faceți acum primii pași în GNU/Linux, aceste rânduri își propun să vă vină în ajutor.

sau

Citiți articolul complet pe site-ul revistei IT Trends >>

 

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

(Aceasta este o traducere a articolului Ubuntu Spyware: What to Do? de Richard Stallman. Traducere realizată de Răzvan Sandu, după originalul în limba engleză aflat la http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do

This is a Romanian translation of Ubuntu Spyware: What to Do?, by Richard Stallman. Translation by Răzvan Sandu, using the English original at http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do)

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

Unul dintre avantajele majore ale Software-ului Liber este acela că grupul dezvoltatorilor și utilizatorilor săi protejează societatea de programele rău-intenționate.  Astăzi, Ubuntu GNU/Linux a devenit un contraexemplu. Ce trebuie să facem ?

Tradițional, software-ul proprietar este asociat cu răul tratament aplicat utilizatorilor: plantarea de programe de supraveghere, limitări impuse prin „cătușe digitale” cum ar fi DRM (supranumit „Digital Restrictions Management”) și portițe ascunse, care fac posibile acțiuni dăunătoare, întreprinse prin control de la distanță asupra calculatorului. Programele care permit toate acestea sunt programe rău-intenționate (malware) și trebuie tratate ca atare.  Exemple arhicunoscute includ Windows, iProdusele Apple și „incendiatorul” de cărți virtuale AmazonKindle [1], care se fac vinovate de toate cele trei „păcate” enumerate; apoi Macintosh și PlayStation III, care impun DRM; cele mai multe telefoane mobile, care ne spionează și oferă portițe ascunse în software; Adobe Flash Player, care spionează și impune DRM; în fine, multe aplicații pentru iProdusele Apple și Android, care se fac vinovate de una sau mai multe dintre aceste practici reprobabile.

Software-ul Liber oferă utilizatorilor șansa de a se apăra de acțiunile programelor rău-intenționate. Mai mult: de obicei, comunitatea îi protejează pe toți ceilalți; majoritatea utilizatorilor nu sunt obligați să miște nici un deget. Iată cum:

Din când în când, programatorii descoperă că un program liber oarecare conține cod rău-intenționat. În general, ei publică imediat o versiune corectată a programului: fiindcă beneficiază de cele patru libertăți care definesc Software-ul Liber (vedeți http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html), ei pot să facă asta. Varianta modificată se cheamă un „fork” al programului în cauză. În scurt timp, comunitatea începe să utilizeze pe scară largă această variantă corectată, iar cea originală este abandonată. Perspectiva unui abandon nedemn nu este agreată de nici un autor de software; de aceea, chiar și cei care nu sunt animați de o moralitate foarte înaltă se abțin, totuși, să introducă cod rău-intenționat în programele libere.

Dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Ubuntu, o distribuție GNU/Linux larg răspândită și care se bucură de o mare influență pe piață, a introdus un program de supraveghere în componența sa. Când un utilizator folosește desktop-ul Ubuntu pentru a căuta un cuvânt oarecare în fișierele aflate pe calculatorul său (deci, local), Ubuntu trimite acel cuvânt către unul dintre serverele Canonical (Canonical este firma care dezvoltă Ubuntu).

Acest mod de comportare este identic cu prima metodă de supraveghere despre care am aflat în Windows. Regretatul meu prieten Fravia mi-a atras atenția că, atunci când căuta un cuvânt în fișierele de pe sistemul lui Windows, acesta trimitea un pachet către un server oarecare, pachet care era detectat de către firewall. Pornind de la acest prim exemplu, am fost mai atent și am aflat despre tendința unor „reputate” programe proprietare de a se comporta ca programe rău-intenționate. Probabil, nu e nici o coincidență în faptul că Ubuntu expediază aceleași informații.

Ubuntu folosește informația generată de căutări pentru a-i prezenta utilizatorului reclame care să-l determine să cumpere diverse articole de la Amazon. Amazon comite multe fapte reprobabile (vedeți http://stallman.org/amazon.html); promovând Amazon, Canonical își aduce propria contribuție la acestea. Totuși, nu reclamele constituie fondul problemei. Fondul problemei îl constituie spionajul. Canonical ne asigură că nu le dezvăluie celor de la Amazon ce anume a căutat fiecare persoană. Totuși, colectarea datelor Dvs. personale de către Canonical este la fel de rea ca și cum ar face-o Amazon însuși.

Fără îndoială, oamenii vor crea o versiune modificată de Ubuntu, fără programe de supraveghere incluse. Unele distribuții GNU/Linux existente sunt, de fapt, versiuni modificate de Ubuntu. În momentul în care ele își vor actualiza baza provenită din Ubuntu, ajungând să folosească cea mai recentă versiune, mă aștept ca partea cu programele-spion să fie înlăturată. Și Canonical se așteaptă la asta.

Cei mai mulți programatori vor abandona ideea de a dezvolta software pentru Ubuntu, fiind confruntați cu perspectiva trecerii în masă la o altă distribuție, corectată. Dar Canonical nu a renunțat la programele-spion. Probabil, Canonical crede că numele „Ubuntu” se bucură de o asemenea popularitate și influență pe piață, încât ar putea continua să le includă, scăpând, totuși, nesancționați.

Canonical susține că această funcție din Ubuntu realizează căutări pe Internet într-un mod diferit. În funcție de detaliile de implementare, faptul acesta ar ridica probleme mai mari sau nu, dar, în nici un caz, nu le-ar micșora.

Ubuntu permite utilizatorilor să dezactiveze programele-spion. E limpede, Canonical crede că mulți utilizatori Ubuntu le vor lăsa în starea implicită (activate). Și mulți fac, într-adevăr, asta, fiindcă nu înțeleg de ce ar trebui să încerce să corecteze ceva. De aceea, existența butonului de dezactivare nu face ca existența programelor-spion să devină acceptabilă.

Chiar dacă ar fi implicit dezactivată, funcția ar fi, totuși, periculoasă: cererea „înscrieți-vă, odată pentru totdeauna”, atunci când riscurile depind de detalii, este o invitație la indolență. Pentru a proteja intimitatea utilizatorilor lor, sistemele trebuie să faciliteze o comportare prudentă: atunci când un program de căutare locală include și o funcție de căutare în rețea, folosirea acestei funcții trebuie să solicite acordul utilizatorului de fiecare dată când este apelată. Implementarea ar fi simplă: tot ce trebuie este să se separe butoanele pentru căutare locală și pentru căutare în rețea, așa cum făceau vechile versiuni de Ubuntu. O funcție de căutare în rețea trebuie, de asemenea, să îl informeze pe utilizator, limpede și la obiect, cine va primi acea informație personală despre el, în cazul în care alege să folosească funcția.

Dacă o parte semnificativă a formatorilor de opinie din comunitatea noastră privește problema doar în termeni personali, dezactivează programele-spion pe calculatoarele proprii și continuă să promoveze Ubuntu, Canonical poate scăpa fără să fie sancționată. Lucrul acesta ar fi o mare pierdere pentru comunitatea de Software Liber.

Noi, cei care prezentăm Software-ul Liber ca pe un mijloc de apărare împotriva programelor rău-intenționate, nu afirmăm că este infailibil. Nu se cunoaște nici un mijloc de apărare perfect. De aceea, contra-exemplul Ubuntu nu înseamnă că trebuie să ne retragem afirmațiile anterioare.

Dar aici se pune în discuție mult mai mult decât simplul fapt că unii dintre noi ar trebui să ne retragem afirmațiile. Se pune în discuție dacă comunitatea noastră mai poate avea argumente împotriva programelor-spion proprietare. A spune „programele libere nu vă vor spiona, cu excepția Ubuntu” înseamnă mult mai puțin decât a spune, simplu, „programele libere nu vă vor spiona”.

Se cuvine ca noi înșine să le opunem celor de la Canonical suficientă critică, astfel încât să-i determinăm să înceteze practica arătată. Orice scuză oferită de Canonical este superfluă; chiar dacă ei ar folosi toți banii obținuți de la Amazon pentru a dezvolta programe libere, tot nu s-ar compensa pierderea suferită de Software-ul Liber, care ar înceta să mai fie un mijloc eficient de a preveni abuzul asupra utilizatorilor.

Dacă Dvs. recomandați sau distribuiți GNU/Linux, vă rugăm să scoateți Ubuntu din lista programelor avute în vedere. Dacă practica lor de a recomanda sau distribui programe nelibere nu v-a convins până acum, poate că, de data asta, o veți face. La întâlnirile de instalare GNU/Linux pe care le organizați, la evenimentele FLISOL [2], nu instalați și nu recomandați Ubuntu. În loc de asta, spuneți tuturor că Ubuntu a fost pus la izolare, fiindcă își spionează utilizatorii.

Odată cu asta, puteți spune oamenilor că Ubuntu conține programe nelibere și sugerează folosirea altor programe nelibere (vedeți http://www.gnu.org/distros/common-distros.html). Astfel, veți contracara cealaltă formă de influență negativă pe care Ubuntu o exercită în sânul comunității de Software Liber: legitimarea programelor nelibere.

Bibliografie:

"Privacy in Ubuntu 12.10: Amazon Ads and Data Leaks” („Intimitatea în Ubuntu 12.10: reclame Amazon și scurgeri de date”) de Micah Lee, pe site-ul Electronic Frontier Foundation

Copyright © 2012 Richard Stallman

Publicat sub licența Creative Commons Attribution Noderivatives 3.0

[1] În limba engleză, „to kindle” înseamnă „a aprinde”, „a întreține un foc” sau „a-l alimenta” (n. tr.)

[2] FLISOL este un acronim de la Festival Latinoamericano de Instalación de Software Libre (Festivalul Latinoamerican pentru Instalarea Software-ului Liber) (n. tr.)

Linux Install Fest la Universitatea Tehnică de Construcții București

La invitația Departamentului de Automatică și Informatică Aplicată din Facultatea de Hidrotehnică a Universității Tehnice de Construcții București, am avut plăcerea să particip la evenimentul Linux Install Fest, organizat pentru studenții universității.

Sub îndrumarea entuziastă, amical oferită de voluntarii Asociației ROSEdu, cei interesați au putut învăța să instaleze, pe laptopurile personale, mai multe distribuții GNU/Linux, în special Ubuntu, Debian, Fedora și Linux Mint.

În cadrul a două prezentări, studenții s-au putut familiariza cu conceptele de bază ale Software-ului Liber și au putut afla detalii tehnice despre cum boot-ează sistemele de operare (GNU/Linux, Windows, Android).

Iată câteva imagini de la această întâlnire: