(Aceasta este o traducere a articolului Ubuntu Spyware: What to Do? de Richard Stallman. Traducere realizată de Răzvan Sandu, după originalul în limba engleză aflat la http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do
This is a Romanian translation of Ubuntu Spyware: What to Do?, by Richard Stallman. Translation by Răzvan Sandu, using the English original at http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do)
Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?
Tradițional, software-ul proprietar este asociat cu răul tratament aplicat
utilizatorilor: plantarea de programe de supraveghere, limitări
impuse prin „cătușe digitale” cum ar fi DRM (supranumit
„Digital Restrictions Management”) și portițe ascunse, care fac
posibile acțiuni dăunătoare, întreprinse prin control de la
distanță asupra calculatorului. Programele care permit toate
acestea sunt programe rău-intenționate (malware) și trebuie
tratate ca atare. Exemple arhicunoscute includ Windows,
iProdusele Apple și „incendiatorul” de cărți virtuale AmazonKindle [1], care se fac vinovate de toate cele trei „păcate”
enumerate; apoi Macintosh și PlayStation III, care impun DRM; cele
mai multe telefoane mobile, care ne spionează și oferă portițe
ascunse în software; Adobe Flash Player, care spionează și impune
DRM; în fine, multe aplicații pentru iProdusele Apple și Android,
care se fac vinovate de una sau mai multe dintre aceste practici
reprobabile.
Software-ul Liber oferă
utilizatorilor șansa de a se apăra de acțiunile programelor
rău-intenționate. Mai mult: de obicei, comunitatea îi protejează
pe toți ceilalți; majoritatea utilizatorilor nu sunt obligați să
miște nici un deget. Iată cum:
Din când în când,
programatorii descoperă că un program liber oarecare conține cod
rău-intenționat. În general, ei publică imediat o versiune
corectată a programului: fiindcă beneficiază de cele patru
libertăți care definesc Software-ul Liber (vedeți
http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html),
ei pot să facă asta. Varianta modificată se cheamă un „fork”
al programului în cauză. În scurt timp, comunitatea începe să
utilizeze pe scară largă această variantă corectată, iar cea
originală este abandonată. Perspectiva unui abandon nedemn nu este
agreată de nici un autor de software; de aceea, chiar și cei care
nu sunt animați de o moralitate foarte înaltă se abțin, totuși,
să introducă cod rău-intenționat în programele libere.
Dar asta nu se întâmplă
întotdeauna. Ubuntu, o distribuție GNU/Linux larg răspândită și
care se bucură de o mare influență pe piață, a introdus un
program de supraveghere în componența sa. Când un utilizator
folosește desktop-ul Ubuntu pentru a căuta un cuvânt oarecare în
fișierele aflate pe calculatorul său (deci, local), Ubuntu trimite
acel cuvânt către unul dintre serverele Canonical (Canonical este
firma care dezvoltă Ubuntu).
Acest mod de comportare
este identic cu prima metodă de supraveghere despre care am aflat în
Windows. Regretatul meu prieten Fravia mi-a atras atenția că,
atunci când căuta un cuvânt în fișierele de pe sistemul lui
Windows, acesta trimitea un pachet către un server oarecare, pachet
care era detectat de către firewall. Pornind de la acest prim
exemplu, am fost mai atent și am aflat despre tendința unor
„reputate” programe proprietare de a se comporta ca programe
rău-intenționate. Probabil, nu e nici o coincidență în faptul că
Ubuntu expediază aceleași informații.
Ubuntu folosește
informația generată de căutări pentru a-i prezenta utilizatorului
reclame care să-l determine să cumpere diverse articole de la
Amazon. Amazon comite multe fapte reprobabile (vedeți
http://stallman.org/amazon.html);
promovând Amazon, Canonical își aduce propria contribuție la acestea. Totuși, nu reclamele constituie fondul problemei. Fondul
problemei îl constituie spionajul. Canonical ne asigură că nu le
dezvăluie celor de la Amazon ce anume a căutat fiecare persoană.
Totuși, colectarea datelor Dvs. personale de către Canonical este
la fel de rea ca și cum ar face-o Amazon însuși.
Fără îndoială, oamenii vor crea o versiune modificată de Ubuntu, fără programe de supraveghere incluse. Unele distribuții GNU/Linux existente sunt, de fapt, versiuni modificate de Ubuntu. În momentul în care ele își vor actualiza baza provenită din Ubuntu, ajungând să folosească cea mai recentă versiune, mă aștept ca partea cu programele-spion să fie înlăturată. Și Canonical se așteaptă la asta.
Cei mai mulți programatori vor abandona ideea de a dezvolta software pentru Ubuntu, fiind confruntați cu perspectiva trecerii în masă la o altă distribuție, corectată. Dar Canonical nu a renunțat la programele-spion. Probabil, Canonical crede că numele „Ubuntu” se bucură de o asemenea popularitate și influență pe piață, încât ar putea continua să le includă, scăpând, totuși, nesancționați.
Canonical susține că această funcție din Ubuntu realizează căutări pe Internet într-un mod diferit. În funcție de detaliile de implementare, faptul acesta ar ridica probleme mai mari sau nu, dar, în nici un caz, nu le-ar micșora.
Ubuntu permite utilizatorilor să dezactiveze programele-spion. E limpede, Canonical crede că mulți utilizatori Ubuntu le vor lăsa în starea implicită (activate). Și mulți fac, într-adevăr, asta, fiindcă nu înțeleg de ce ar trebui să încerce să corecteze ceva. De aceea, existența butonului de dezactivare nu face ca existența programelor-spion să devină acceptabilă.
Chiar dacă ar fi implicit dezactivată, funcția ar fi, totuși, periculoasă: cererea „înscrieți-vă, odată pentru totdeauna”, atunci când riscurile depind de detalii, este o invitație la indolență. Pentru a proteja intimitatea utilizatorilor lor, sistemele trebuie să faciliteze o comportare prudentă: atunci când un program de căutare locală include și o funcție de căutare în rețea, folosirea acestei funcții trebuie să solicite acordul utilizatorului de fiecare dată când este apelată. Implementarea ar fi simplă: tot ce trebuie este să se separe butoanele pentru căutare locală și pentru căutare în rețea, așa cum făceau vechile versiuni de Ubuntu. O funcție de căutare în rețea trebuie, de asemenea, să îl informeze pe utilizator, limpede și la obiect, cine va primi acea informație personală despre el, în cazul în care alege să folosească funcția.
Dacă o parte semnificativă a formatorilor de opinie din comunitatea noastră privește problema doar în termeni personali, dezactivează programele-spion pe calculatoarele proprii și continuă să promoveze Ubuntu, Canonical poate scăpa fără să fie sancționată. Lucrul acesta ar fi o mare pierdere pentru comunitatea de Software Liber.
Noi, cei care prezentăm Software-ul Liber ca pe un mijloc de apărare împotriva programelor rău-intenționate, nu afirmăm că este infailibil. Nu se cunoaște nici un mijloc de apărare perfect. De aceea, contra-exemplul Ubuntu nu înseamnă că trebuie să ne retragem afirmațiile anterioare.
Se cuvine ca noi înșine să le opunem celor de la Canonical suficientă critică, astfel încât să-i determinăm să înceteze practica arătată. Orice scuză oferită de Canonical este superfluă; chiar dacă ei ar folosi toți banii obținuți de la Amazon pentru a dezvolta programe libere, tot nu s-ar compensa pierderea suferită de Software-ul Liber, care ar înceta să mai fie un mijloc eficient de a preveni abuzul asupra utilizatorilor.
Dacă Dvs. recomandați sau distribuiți GNU/Linux, vă rugăm să scoateți Ubuntu din lista programelor avute în vedere. Dacă practica lor de a recomanda sau distribui programe nelibere nu v-a convins până acum, poate că, de data asta, o veți face. La întâlnirile de instalare GNU/Linux pe care le organizați, la evenimentele FLISOL [2], nu instalați și nu recomandați Ubuntu. În loc de asta, spuneți tuturor că Ubuntu a fost pus la izolare, fiindcă își spionează utilizatorii.
Odată cu asta, puteți spune oamenilor că Ubuntu conține programe nelibere și sugerează folosirea altor programe nelibere (vedeți http://www.gnu.org/distros/common-distros.html). Astfel, veți contracara cealaltă formă de influență negativă pe care Ubuntu o exercită în sânul comunității de Software Liber: legitimarea programelor nelibere.
[2] FLISOL este un acronim de la Festival Latinoamericano de Instalación de Software Libre (Festivalul Latinoamerican pentru Instalarea Software-ului Liber) (n. tr.)
Fără îndoială, oamenii vor crea o versiune modificată de Ubuntu, fără programe de supraveghere incluse. Unele distribuții GNU/Linux existente sunt, de fapt, versiuni modificate de Ubuntu. În momentul în care ele își vor actualiza baza provenită din Ubuntu, ajungând să folosească cea mai recentă versiune, mă aștept ca partea cu programele-spion să fie înlăturată. Și Canonical se așteaptă la asta.
Cei mai mulți programatori vor abandona ideea de a dezvolta software pentru Ubuntu, fiind confruntați cu perspectiva trecerii în masă la o altă distribuție, corectată. Dar Canonical nu a renunțat la programele-spion. Probabil, Canonical crede că numele „Ubuntu” se bucură de o asemenea popularitate și influență pe piață, încât ar putea continua să le includă, scăpând, totuși, nesancționați.
Canonical susține că această funcție din Ubuntu realizează căutări pe Internet într-un mod diferit. În funcție de detaliile de implementare, faptul acesta ar ridica probleme mai mari sau nu, dar, în nici un caz, nu le-ar micșora.
Ubuntu permite utilizatorilor să dezactiveze programele-spion. E limpede, Canonical crede că mulți utilizatori Ubuntu le vor lăsa în starea implicită (activate). Și mulți fac, într-adevăr, asta, fiindcă nu înțeleg de ce ar trebui să încerce să corecteze ceva. De aceea, existența butonului de dezactivare nu face ca existența programelor-spion să devină acceptabilă.
Chiar dacă ar fi implicit dezactivată, funcția ar fi, totuși, periculoasă: cererea „înscrieți-vă, odată pentru totdeauna”, atunci când riscurile depind de detalii, este o invitație la indolență. Pentru a proteja intimitatea utilizatorilor lor, sistemele trebuie să faciliteze o comportare prudentă: atunci când un program de căutare locală include și o funcție de căutare în rețea, folosirea acestei funcții trebuie să solicite acordul utilizatorului de fiecare dată când este apelată. Implementarea ar fi simplă: tot ce trebuie este să se separe butoanele pentru căutare locală și pentru căutare în rețea, așa cum făceau vechile versiuni de Ubuntu. O funcție de căutare în rețea trebuie, de asemenea, să îl informeze pe utilizator, limpede și la obiect, cine va primi acea informație personală despre el, în cazul în care alege să folosească funcția.
Dacă o parte semnificativă a formatorilor de opinie din comunitatea noastră privește problema doar în termeni personali, dezactivează programele-spion pe calculatoarele proprii și continuă să promoveze Ubuntu, Canonical poate scăpa fără să fie sancționată. Lucrul acesta ar fi o mare pierdere pentru comunitatea de Software Liber.
Noi, cei care prezentăm Software-ul Liber ca pe un mijloc de apărare împotriva programelor rău-intenționate, nu afirmăm că este infailibil. Nu se cunoaște nici un mijloc de apărare perfect. De aceea, contra-exemplul Ubuntu nu înseamnă că trebuie să ne retragem afirmațiile anterioare.
Dar aici se pune în
discuție mult mai mult decât simplul fapt că unii dintre noi ar
trebui să ne retragem afirmațiile. Se pune în discuție dacă
comunitatea noastră mai poate avea argumente împotriva
programelor-spion proprietare. A spune „programele libere nu vă
vor spiona, cu excepția Ubuntu” înseamnă mult mai puțin decât
a spune, simplu, „programele libere nu vă vor spiona”.
Se cuvine ca noi înșine să le opunem celor de la Canonical suficientă critică, astfel încât să-i determinăm să înceteze practica arătată. Orice scuză oferită de Canonical este superfluă; chiar dacă ei ar folosi toți banii obținuți de la Amazon pentru a dezvolta programe libere, tot nu s-ar compensa pierderea suferită de Software-ul Liber, care ar înceta să mai fie un mijloc eficient de a preveni abuzul asupra utilizatorilor.
Dacă Dvs. recomandați sau distribuiți GNU/Linux, vă rugăm să scoateți Ubuntu din lista programelor avute în vedere. Dacă practica lor de a recomanda sau distribui programe nelibere nu v-a convins până acum, poate că, de data asta, o veți face. La întâlnirile de instalare GNU/Linux pe care le organizați, la evenimentele FLISOL [2], nu instalați și nu recomandați Ubuntu. În loc de asta, spuneți tuturor că Ubuntu a fost pus la izolare, fiindcă își spionează utilizatorii.
Odată cu asta, puteți spune oamenilor că Ubuntu conține programe nelibere și sugerează folosirea altor programe nelibere (vedeți http://www.gnu.org/distros/common-distros.html). Astfel, veți contracara cealaltă formă de influență negativă pe care Ubuntu o exercită în sânul comunității de Software Liber: legitimarea programelor nelibere.
Bibliografie:
"Privacy
in Ubuntu 12.10: Amazon Ads and Data Leaks” („Intimitatea
în Ubuntu 12.10: reclame Amazon și scurgeri de date”) de
Micah Lee, pe site-ul Electronic
Frontier Foundation
Copyright © 2012 Richard Stallman
Publicat sub licența
Creative
Commons Attribution Noderivatives 3.0
[1] În limba
engleză, „to kindle” înseamnă „a aprinde”, „a întreține
un foc” sau „a-l alimenta” (n. tr.)
[2] FLISOL este un acronim de la Festival Latinoamericano de Instalación de Software Libre (Festivalul Latinoamerican pentru Instalarea Software-ului Liber) (n. tr.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu