marți, 10 aprilie 2018

Fantezii cu LaTeX, studenți și licențe




O mașină de scris Remington Rand (1946). Foto credit: https://oztypewriter.blogspot.ro/

   Una dintre caracteristicile care deosebesc azi mediul universitar românesc de cel omolog din Vest este absența aproape totală a legăturilor cu „tradiția UNIX”. Spre deosebire de colegii lor apuseni, în anii ‘70, profesorii și studenții români din țară au fost lipsiți de accesul la marile centre de calcul, cele care aveau, de regulă, drept nod central un mainframe (IBM ? DEC?) cu acest sistem de operare. Sigur, ruptura n-a fost totală (proiecte de cercetare și câteva centre de calcul au existat…) dar, în linii mari, de-a lungul unei întregi generații, am ratat ocazia de a utiliza zilnic UNIX, de a ne scrie lucrările academice pe astfel de sisteme, de a ne introduce mai pe îndelete în „cultura” ce îl înconjoară – atât de caracteristică marilor universități și laboratoare de cercetare americane.

   După „noaptea” sistemului comunist, primii studenți români care au avut prilejul să poată lucra zilnic, neîngrădit, cu un computer, s-au „trezit” direct în epoca IBM-PC a anilor ‘90 – dominată deja de DOS și Windows. După mine, acesta este una dintre principalele explicații pentru cvasi-totala hegemonie Microsoft din România de azi: nu avem „amintiri de tinerețe” din lumea UNIX, nici vreun termen mai serios de comparație, care să ne îndemne spre adoptarea mai largă a GNU/Linux. Cealaltă jumătate a explicației o constituie dezorganizarea și corupția generalizată din contractele IT ale Statului, care priește de minune comercianților…


[...]
Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>