Fotografii Mapillary: o idee mai bună decât selfie-urile din vacanță

Motto: „Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice.”  Constituția României din 29 martie 1923, art. 7

În ultimii douăzeci de ani, de când s-au răspândit pe piață camerele foto digitale și telefoanele mobile inteligente pentru marele public, cantitatea de fotografii pe care le facem a crescut exponențial. Gândiți-vă: pe vremuri, plecam în vacanță înarmați cu un aparat foto cu film și cu una-două roll-filme de 36 de poziții. Asta înseamnă, în medie, 72 de cadre a căror calitate finală o studiam cu atenție – spațiul fiind limitat, acordam mai multă grijă subiectului, încadrării și expunerii fiecărei fotografii. După prelucrarea într-un laborator fotografic, pozele noastre, alb/negru sau color, își găseau locul într-un album din dulap, de cele mai multe ori însoțite de comentarii scrise cu cerneală. Și cam asta era tot. Fotografia nu ajungea în prea multe mâini – intimitatea participanților era, de obicei, asigurată – informațiile despre context se păstrau, calitatea era bună, iar durata de viață era foarte mare (avem fotografii pe hârtie vechi de peste 100 de ani!).

 Azi, lucrurile s-au schimbat fundamental.

[...]

Monumentul „Ultimul străjer al Capitalei”, mormântul eroului Nicolae Păianu din Primul Război Mondial, monument situat în fața Aeroportului Băneasa. Fotografie realizată de mine pentru situl Mapillary

Ce rost are să fotografiem, în milioane de copii, aceleași obiecte și locuri, dacă toată această informație fotografică planetară nu ne este nicăieri ușor accesibilă (pe web) și nu suntem liberi să o refolosim – în regim de deplină libertate, adică de Date Deschise (Open Data)? De ce tot acest consum inutil de spațiu de stocare, această duplicare?

[...]

 
Iată că o tânără companie din Suedia, Mapillary (https://www.mapillary.com/), și-a propus acest obiectiv ambițios: să colecteze fotografiile ambientale pe care dorim să le facem publice, să le recompună într-o descriere cât mai detaliată a mediului înconjurător (realitate virtuală) și să ni le ofere înapoi tuturor, sub o licență liberă. Cu cât mai multe fotografii bune și exact poziționate, cu atât mai detaliată imaginea realității înconjurătoare.

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Listă de cuvinte românești cu diacritice / A Romanian wordlist with diacritics

    Pentru aplicații lingvistice și criptografice, aici puteți găsi o listă alfabetică de cuvinte românești cu diacritice, în continuă extindere. Bineînțeles, ea nu este nici pe departe completă: din câte știu, recent finalizatul dicționar-tezaur al Academiei Române cuprinde în jur de 175.000 de cuvinte, fără a socoti și formele derivate, iar lista aceasta abia dacă numără câteva mii. Dar am folosit diacriticele corecte pentru limba română, așa că lista aceasta poate fi utilă atunci când se dorește verificarea rezistenței unei parole la atacuri bruteforce.

    Fișierul este un fișier-text obișnuit (.txt) în format GNU/Linux, care conține caractere din setul UTF-8. Pentru a converti fișierul din format GNU/Linux în format Windows și invers, vă rog să folosiți utilitarele unix2dos și dos2unix .

   Pentru cei care nu sunt la curent, diacriticele corecte pentru limba română sunt cele care au  virgulițe sub Ș, ș, Ț și ț și nu sedile turcești. Mai multe explicații puteți găsi pe blogul d-lui Cristian Secară.

   Lista de cuvinte se află chiar aici: în format text (.txt) sau HTML (.html).

-------------

   For language and cryptographic applications, here you may find an ever-extending Romanian alphabetical wordlist, with proper diacritics. It is not complete by any means: as far as I know, the monumental "Thesaurus-Dictionary of the Romanian Language", recently completed and published by the Romanian Academy, includes about 175.000 words, not counting the flexional forms; this list barely has a few thousands. But I've included the words spelled with correct Romanian diacritics, so this list may be useful when one wants to check the vulnerability of a chosen password to bruteforce attacks.

    The file is a simple text file (.txt), in GNU/Linux format, that uses UTF-8 characters. Please use the unix2dos and dos2unix utilities for converting it from GNU/Linux format to Windows format, back and forth.

    

    For those of you that are not yet aware, the correct diacritics for Romanian language has commas under Ș, ș, Ț, ț (as opposed to cedillas). More details on Cristian Secară's blog.

      The wordlist is here: in text format (.txt) or HTML (.html).

Rețeaua EDU Moodle România în 2014

Guvernul britanic a ales formatele de fișier deschise (OpenDocument, PDF)

   Un comunicat recent dat publicității de către guvernul britanic arată că formatele de fișier OpenDocument și Portable Document Format (PDF), formate deschise, au fost selectate ca formate de fișier obligatoriu de folosit în administrația Regatului Unit, pentru comunicarea între guvern și cetățeni.

  În consecință, va exista obligația ca sistemele informatice ce vor fi achiziționate pentru administrația publică să „știe” să deschidă, prelucreze și trimită fișiere în (cel puțin) aceste formate (.pdf, .odt, .ods, .odp).

Așa cum am mai spus, comunicarea cetățean-stat prin intermediul fișierelor în formate deschise este esențială pentru:

• a nu crea discriminări între contribuabili în funcție de sistemul de operare (GNU/Linux, Microsoft Windows, Apple MacOS, etc.) pe care alege să îl folosească fiecare, pe calculatorul propriu (de exemplu, programul Microsoft Office nu este produs în versiune pentru GNU/Linux)
• a nu crea discriminări între contribuabili în funcție de suita de programe de birou folosită (LibreOffice, Microsoft Office, OpenOffice.org, ș.a.). De exemplu, fișierele proprietare .doc, .docx, .xls, .xlsx, .pps, .ppsx produse de Microsoft Office conțin funcții proprietare, care nu sunt compatibile cu alte programe
• a nu face sistemele informatice guvernamentale dependente de software-ul produs de un anumit producător (de exemplu, cine nu folosește navigatorul web Microsoft Internet Explorer nu poate utiliza facilitățile existente pe site-ul Ministerului de Finanțe, care trebuie să fie accesibile oricărui contribuabil, fiind obligatorii prin lege)
• a lăsa cetățenilor libertatea neîngrădită de a folosi ce software doresc pe calculatoarele proprii (liber sau proprietar, gratuit sau plătit), fără a fi limitați în comunicarea cu statul

Aștept cu interes ca și statul român să urmeze bunul exemplu britanic...

Alegeri europarlamentare 2014: candidații pot semna Pactul pentru Software Liber

   Înainte de alegerile europarlamentare din 2014, mai multe organizații neguvernamentale care susțin folosirea programelor libere ("Free Software") propun candidaților încheierea unui Pact preelectoral pentru Software Liber.

   Modelul a fost oferit de Asociația April din Franța și site-ul Candidats.fr. Organizațiile promit sprijin electoral candidaților care se angajează în scris să susțină activ folosirea programelor libere în administrațiile publice centrale și regionale din întreaga Europă.

   Miza, afirmă aceste asociații, nu este doar una tehnică: într-o lume dominată de computere, libertatea tehnologiilor folosite, neutralitatea lor față de diverșii furnizori privați și aderența strictă la Standarde Deschise sunt condiții necesare, indispensabile, pentru libertatea politică și socială a oamenilor și pentru crearea unui mediu concurențial sănătos, favorabil dezvoltării economice.

  Amenințări la adresa libertăților individuale în domeniul tehnologic, spun organizațiile neguvernamentale, sunt destule.

  O știre de presă despre pactul propus a apărut deja pe site-ul JoinUp, observatorul tehnologiilor deschise al Uniunii Europene.

   Iată traducerea în românește a textului angajamentului preelectoral propus candidaților la europarlamentare:

PACTUL PROGRAMELOR LIBERE

Protejăm și dezvoltăm un bun comun

Sunt candidat(ă) la alegerile europarlamentare din 2014

Cunoscând faptul că

Munca celor care produc și promovează Programe Libere (Free Software) joacă un rol important în apărarea libertăților fundamentale în societatea modernă, dominată de tehnologie, contribuind la răspândirea cunoștințelor și în diminuarea fenomenului cunoscut sub numele de „prăpastia digitală” („digital gap” sau „digital divide”). De asemenea, ea reprezintă o șansă oferită marelui public, pentru competitivitate economică și pentru atingerea independenței noastre tehnologice, în țara mea și în Europa;

Programele Libere sunt un bun comun, care trebuie protejat și dezvoltat. Existența lor se bazează pe dreptul unui autor de a-și publica programele împreună cu codul-sursă și de a oferi oricui dreptul de a le utiliza, copia, adapta și redistribui, în formă originală sau modificată.

De aceea, mă oblig să

Încurajez toate adminstrațiile publice, centrale sau locale, să prefere Programele Libere și Standardele Deschise în alegerile lor pentru achiziții publice sau în software-ul dezvoltat pe cont propriu;

Sprijin activ politicile în favoarea Programelor Libere și să mă opun discriminării împotriva lor;

Apăr drepturile autorilor și utilizatorilor de Programe Libere, în special prin a cere modificarea oricărui text legislativ care diminuează aceste drepturi și opunându-mă proiectelor legislativ care ar duce la astfel de consecințe.

Prenume: 

Nume:

Lista / partidul: 

Circumscripția electorală:

Date de contact:

Adresa:

Cod poștal:

Localitatea:

Telefon:

E-mail:

Fax:

Data:

Locul semnării:
Semnătura:

Rugăm returnați, prin poștă sau fax, către: 

Association April
44/46 rue de l'Ouest, bâtiment 8
75014 Paris France
Phone: +33 1 78 76 92 80 – Fax : +33 1 78 76 92 70 

După semnare, puteți scana acest pact și îl puteți returna la contact@freesoftwarepact.eu

Rețele fără fir din România

   Am avut șansa să copilăresc în cele mai frumoase și mai liniștite cartiere din București. În școala primară, eram fascinat de aparatele Morse văzute în filme, de piesele din alamă fină și de clicăitul cald, familiar, al armăturilor de lemn lovite de electromagnet. În atelierul amenajat în subsolul casei bunicului reușisem să construim un aparat de radio cu galenă, cu piese originale: diminețile petrecute pe acoperiș, întinzând antene din zeci de metri de cupru subțire, ca și căutarea „punctului sensibil” pe detectorul cu cristal, cu căștile pe cap, îmi procurau emoții pe care le încerc și azi.

    Pe străduțele liniștite ce duceau spre școală, printre casele cu personalitate – frumoase vise ale arhitecților din ’40 – schimbam cu vreun coleg semnale Morse transmise cu lanterna sau cu o oglindă ce lucea în soare. Pentru un copil din anii aceia, un walkie-talkie ar fi fost o jucărie inaccesibilă, nu atât din cauza prețului, ci, mai ales, din pricina restricțiilor politice absurde. Așa că trebuia să ne mulțumim cu joaca cu interfoane cu baterii – având firul iscusit adus pe sub gardul grădinii vecinului – cu semnale Morse transmise din fereastră și cu recepționatul la cască a îndepărtatelor transmisii radio pe unde scurte.

   Pe atunci, nu aveam de unde să știu că, treizeci de ani mai târziu, voi colinda aceleași străduțe din jurul școlii, înarmat cu un minunat aparat rulând Software Liber, nu mare decât palma. Și că el îmi va permite nu doar să sun orice persoană de pe planetă, să fac fotografii color și să-mi cunosc poziția exactă, dar să și explorez automat spectrul frecvențelor radio și să desenez o hartă detaliată a punctelor de acces Internet din jur. Puncte reprezentând, fiecare, o cale deschisă către orice informație publicată pe Glob…

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

 

Din nou, despre standarde deschise și independență…

   Se poate ca aceia dintre cititorii mei care nu au formație tehnică să nu fi înțeles ce legătură există între GNU/Linux și libertatea programelor, pe de o parte și conceptul de „date deschise” (Open Data), prezentat în numărul trecut, pe de altă parte. GNU/Linux stârnește multe comentarii și pasiuni, dar, aparent, „datele deschise” sunt o noțiune prea tehnică, cam plictisitoare pentru nespecialiști. Nimic mai fals: noi, cetățenii României, ne lovim zilnic de absența datelor deschise în primăriile și ministerele românești, cu consecințe directe, dezastruoase, asupra vieții noastre de zi cu zi. De aceea, îmi voi permite să insist puțin, oferindu-vă și câteva exemple.

 
 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Cine controlează fișierele Dvs.?

   Răspândirea Software-ului Liber a adus nu numai o revoluție în felul cum obțineți și utilizați programele de calculator, ci, mai ales în felul în care gândiți despre informația ce vă e necesară. Nu este suficient doar ca fiecare telefon mobil pe care îl cumpărați, ca fiecare ruter wireless pe care îl montați în sufragerie, acasă, ca fiecare laptop cu care lucrați să ruleze (sau să poată rula) software neîngrădit de restricții tehnice și legale. Accentul cade, în aceeași măsură, și pe datele pe care le manipulați, pe noianul de texte, fotografii, desene și secvențe audio/video pe care calculatorul Dvs. le „mestecă” în fiecare zi. Trebuie să puteți beneficia de libertate deplină în a obține datele, în a le copia și recombina în moduri variate – pentru a produce informație nouă din această recombinare – și în a oferi și altora rezultatele. Toate acestea conduc la conceptul generos de Date Deschise (Open Data), un concept ce are definiție precisă (vedeți la http://opendatahandbook.org/ro/what-is-open-data/index.html), dar care pare atââââât de străin organizațiilor românești actuale (publice și private)!

 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

 

Hărți libere de la OpenStreetMap: puteți contribui la îmbunătățirea hărților GPS !

În perioada 23-25 noiembrie 2012, proiectul OpenStreetMap lansează o nouă campanie de cartografiere intensivă. Evenimentul, numit „Operation Cowboy” are ca scop colectarea de date geografice libere (hărți, trasee, puncte de interes, etc.) și îmbunătățirea hărților prin contribuții voluntare. De această dată, campania de cartografiere este centrată pe SUA, dar contributorii din toată lumea sunt bineveniți.

Orice persoană care deține un aparat GPS și are puțin timp, răbdare și pasiune poate contribui. În particular, utilizatorii români nemulțumiți de calitatea actuală a hărților GPS...

Pe lângă proiectul internațional OpenStreetMap, utilizatorii români pot ajuta și proiectul românesc Geo-Spatial.org (care a luat naștere pe lângă Facultatea de Geografie a Universității din București), proiect care colectează și oferă informație geografică liberă specifică României.

Ce înseamnă date deschise ? În mare, datele deschise sunt date publicate sub o licență liberă și într-un format deschis, care permit folosirea lor legală în alte proiecte (redistribuirea) și „recombinarea” (reutilizarea) pentru a produce noi informații. O definiție exactă a conceptului de date deschise ("open data") se găsește aici.

De ce este nevoie de date geografice libere, deschise? Fiindcă este anormal ca fiecare firmă comercială (producători de programe, telefoane mobile, GPS-uri, etc.) să ofere publicului propriul său set de hărți, uneori cu multe erori și detalii necompletate, „reinventând” geografia Terrei, așezând clădiri în locuri unde acestea nu există, redenumind străzi și râuri, etc. În lumea reală, informația geografică este una singură, ne aparține tuturor și toți trebuie să putem contribui liber la perfecționarea hărților pe care le folosim.

Dar nu există deja hărțile foarte bune de la Google Maps, Wikimapia și alte atâtea site-uri, pe care le pot consulta gratuit ? În general, datele geografice oferite de firmele comerciale, inclusiv Google și Apple, sunt proprietatea acestora (sub o licență restrictivă). Ele nu pot fi reutilizate liber în alte proiecte și/sau recombinate.

De ce aș contribui la proiectul OpenStreetMap ? Nu ar fi mai bine să ajut direct firma care produce hărțile pentru aparatul meu GPS ? Contribuind la proiectul internațional OpenStreetMap ajutați toate firmele producătoare de aparate GPS, indiferent de țară, fiindcă toate refolosesc parțial datele oferite de OpenStreetMap, indiferent dacă o recunosc sau nu. Această informație geografică este publicată sub o licență liberă și este disponibilă gratuit tuturor celor interesați, inclusiv Dvs.

Ce au așa de special hărțile de la OpenStreetMap ? De ce nu folosim hărți de la proiectul X ? Spre deoesebire de multe alte hărți existente pe Web, harta proiectului OpenStreetMap este rutabilă și secțiuni din ea pot fi folosite, cu puțin efort, într-un aparat GPS.