FILM: 23 August 1944, povestit chiar de Majestatea Sa Regele Mihai I al României

Film din colecția „Orei Regelui”: 23 August 1944, povestit chiar de Majestatea Sa Regele Mihai I al României (partea I și partea a II-a):

http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-45053

http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-46805

VIDEO: Pledoaria prof. Eben Moglen pentru programe de calculator libere, în fața Parlamentului European, la 9 iulie 2013

Autor: prof. Eben Moglen

Traducere de Răzvan Sandu după originalul în limba engleză existent la http://pirateparty.be/pr-eben-moglens-plea-free-software-eu-parliament-2013-07-09 .

 Înregistrarea video a discursului se găsește la adresa http://www.youtube.com/watch?v=FI1CoeqyD5o

 

Vă mulțumesc, doamnă președintă, distinși parlamentari, colegi și prieteni. Este o onoare să mă aflu aici, în această după-amiază.

Din 1979, în țările cu economie dezvoltată a predominat părerea că programele de calculator sunt supuse legii drepturilor de autor (copyright) și că drepturile de autor constituie principala formă de control legal exercitată asupra producerii și distribuției de programe.

De asemenea, de la începutul anilor '90, sistemul judiciar din Statele Unite a început să aplice producerii și distribuției de programe legea patentelor, dar principalele instrumente legale din industria mondială de software (atât din cea a programelor proprietare, cât și din cea a programelor libere și cu sursă deschisă [FOSS]) depind de legea drepturilor de autor.

Legea drepturilor de autor conferă autorilor de programe de calculator aceleași drepturi exclusive pe care le posedă și autorii operelor literare. În sistemul juridic din țara mea, aceste sunt definite ca dreptul de a realiza copii, de a produce opere derivate și de a controla distribuția inițială. În alte sisteme juridice din Comunitatea Europeană, în această sferă sunt incluse și dreptul de a prezenta în public programele, a le utiliza public sau a le pune la dispoziția cuiva. Principalul este că autorilor li se conferă drepturi de control exclusiv asupra operelor lor.

În lumea programelor libere și cu sursă deschisă, instrumentele legale sunt folosite pentru a returna utilizatorilor unele dintre drepturile exclusive deținute de autori.

În această după-amiază, rolul meu este să vă prezint cea mai răspândită dintre aceste licențe libere: Licența Publică Generală GNU (GNU General Public License [GPL]). În lume, ea există, astăzi, în două versiuni: versiunea 2, creată în 1991 și versiunea 3, creată în 2006-2007.

Luate împreună, cele două versiuni ale GPL sunt folosite pentru a licenția și distribui programe de calculator cu o valoare comercială de peste 120 miliarde de dolari pe an – aproximativ un miliard de euro. Suplimentar, serviciile și alte forme de tehnologie a informației construite pe baza acestor programe mai însumează încă câteva sute de miliarde de euro anual.

Așadar, sub termenii licenței GPL se găsesc mai multe programe decât cele ale Microsoft și Oracle, luate împreună. Volumul software-ului GPL este aproximativ cu un ordin de mărime mai mare decât cel al SAP, cel mai mare producător de programe din Uniunea Europeană.

Dar noi nu ne gândim la software-ul GPL ca la o companie sau ca la un grup de firme, fiindcă el, bineînțeles, nu reprezintă așa ceva: este, de fapt, un sistem de returnare a drepturilor către utilizatori.

Ambele versiuni ale licenței GPL sunt concepute să ofere utilizatorilor patru drepturi fundamentale:

• dreptul de a utiliza programele în orice scop, fără alte permisiuni sau restricții;
• dreptul de a obține și studia codul-sursă al programului, astfel încât orice persoană care ajunge în posesia programului să poată înțelege cum funcționează;
• dreptul de a înțelege cum poate fi modificat și îmbunătățit programul, pentru a-l face mai adecvat scopurilor fiecăruia;
• dreptul de a distribui altora programul, în formă modificată sau nemodificată.

Ca să se asigure că aceste drepturi sunt garantate fiecărui utilizator, licența GNU/GPL adoptă o politică foarte simplă asupra modului cum software-ul poate fi distribuit utilizatorilor. În esență, ea spune următoarele: acesta este programul. Îl puteți copia, modifica sau da cui doriți. Numai nu transmiteți altora, odată cu el, mai puține drepturi decât ați primit, la rândul Dvs.

Cu alte cuvinte: noi reprezentăm o comunitate și, în cadrul ei, puteți construi orice doriți. Dar nu încercați să luați nimic acestei comunități, în mod permanent.

Aceasta folosire a legii dreptului de autor, cu scopul a face partajarea programelor imună la încercări de subminare sau de îmbunătățire fără a oferi și altora rezultatele, a dus la socializarea cercetării și dezvoltării mondiale în software-ul de infrastructură.

Android, care este bazat pe codul-sursă al unui sistem de operare publicat sub licență GPL, pune acum în mișcare majoritatea dispozitivelor de calcul mobile de pe Terra. Piața de servere, care era dominată 100% de către Microsoft la sfârșitul secolului XX, nu mai estedominată de Microsoft deloc. Mai mult de 20% dintre serverele vândute anul trecut au fost livrate cu Software Liber instalat pe ele direct în fabrică. Monopolul cu care două dintre cele mai mariguverne ale lumii s-au luptat un deceniu în propriile tribunale a cedat concurenței venite din partea Software-ului Liber.

Licența GPL a putut obține aceste rezultate fiindcă ea a instituționalizat partajarea și a pus mulți actori ai pieței (de la IBM, Hewlett-Packard, guvernul Statelor Unite, până la Oracle și cei mai mari producători din estul Asiei) la o masă comună, la care acțiunile fiecăruia au fost în beneficiul tuturor, iar cercetarea științifică a putut deveni un bun social, în loc să rămână închisă în sertarele fiecărei firme în parte.

Rezultatul a fost o enormă explozie de inovație în întreaga lume, care a schimbat nu doar prețurile practicate pe piața tehnologiei informației, ci însăși structura acestei piețe.

Am lucrat cu licența GPL versiunea 2 din 1993 - an în care eu am început colaborarea cu dl. Stallman - și apoi o bună perioadă în secolul XXI.

Prin urmare, în 2006 am început să revizuim licența GPL, printr-un proces de discuție publică.

Până în momentul în care am început această lucrare publică, în 2006, sute de companii mari din întreaga lume, inclusiv treizeci dintre cei mai mari deținători de patente, foloseau, vindeau și își bazau afacerile pe programe aflate sub licență GPL. Toate, dar repet, toate marile bănci de investiții din lume, aflate în Europa, Japonia și Statele Unite, toate utilizau programe libere.

De aceea, relicențierea, adică revizuirea licenței GPL, a însemnat o activitate legislativă internațională pe scară largă, desfășurată fără autorizare guvernamentală sau birocrație.

Legislație anarhică. Legislație fără intervenția guvernelor.

În documentul pe care îl aveți pe birouri, am prezentat un rezumat al acestui proces, subliniind uneltele, dispozitivele și principiile pe care le-am folosit pentru a desfășura o asemenea lucrare internațională, lungă de șaisprezece luni, cu scopul de a revizui toate regulile de distribuire a programelor de calculator.

Am dezvoltat o tehnologie pe care Parlamentul European nu o posedă, încă, pentru uzul propriu: ea permite nu doar accesul public la materialul legislativ, ci și comentarea și editarea acestuia. stet, sistemul nostru de revizie pe Internet a ciornelor licenței GPL a devenit, în mâinile lui Philippe Aigrain, sistemul de consultarepublică co-ment din Paris și a constituit o primă încercare, de început de secol XXI, de a permite legiferarea direct de către public. Așa cum arată istoricul acelui proces de revizuire, prezentat pe scurt în documentul pe care îl aveți în față, în cursul a șaisprezece luni am primit aproximativ 2000 de comentarii din întreaga lume, pe care sistemul nostru cere participanților să le lege direct de textul de comentat. Așa se face că nu ne-am confruntat cu războaie de idei și obscenități, cu texte interminabile sau – iertați-mi expresia – cu demagogie politică. Oamenilor li se cerea să spună: „această frază nu îmi convine, fiindcă...” și „iată cum cred că ar trebui scris”. Și am creat un sistem care permite privitorului să identifice, prin intensitatea culorii paginii, care sunt zonele intens dezbătute și care sunt zonele unde nu s-a făcut încă nici un comentariu – pentru a ghida discuția publică fără a o controla.

Am creat comitete publice pentru discutarea ciornelor, în care hackeri individuali din întreaga lume au primit aceleași drepturi procedurale ca și corporația IBM, corporația Hewlett-Packard, etc. Am prezentat o metodă democratică de revizuire a legii noastre a drepturilor de autor – adică acea lege a drepturilor de autor care afectează programele din întreaga lume, cea care a permis dezvoltarea software-ului ce a concurat cu atâta succes programele proprietare produse în alte regiuni.

Toate acestea, vreau să subliniez, sunt foarte primitive. Chiar și acum, licența GPL este doar un exemplu de început asupra felului în care socializarea dezvoltării tehnologice prin transmitere liberă duce la o tehnologie superioară. Este o demonstrație pe viu.

Știm pe ce mâini se află datele noastre.

Am făcut ca industria mondială a software-ului să se schimbe. Am creat munți de inovație și am înlăturat tone de piedici ce stăteau în calea utilizatorilor ce deveniseră prizonieri ai unor programe - programe pe care furnizorii lor nu le permiteau să le modifice și să le înțeleagă.

Trăim azi într-o lume în care industria software își concentrează eforturile spre dispozitive de calcul mobile. Ideea că vi se poate vinde un asemenea dispozitiv mobil pe care nu-l puteți înțelege, studia, modifica sau repara, și deci nu-l puteți împiedica să vă spioneze, este tipul de abordare propriu companiilor pe care GPL și alte instituții derivate din Software-ul Liber sunt menite să le oprească. Evenimentele recente din întreaga lume au reamintit tuturor că acele calculatoare în care nu puteți avea încredere nu sunt sigure în folosire – și au subliniat importanța tehnologiei pe care utilizatorii o pot înțelege și modifica pentru prevenirea opresiunii politice directe.

Am început activitățile noastre de modificare a legii aplicabile programelor având în minte un scop politic. Acest scop este menținerea libertății.

Credința noastră a fost și rămâne aceea că orice formă a transmiterii cunoștințelor, care permite oricui să învețe, oferă siguranță atât pentru libertatea politică, cât și pentru inovația cu valoare economică.

Noi nu considerăm că asta este invenția noastră. Considerăm că este invenția lui Galilei. Considerăm că drepturile de a spune adevărul și de a transmite informația științifică, fără a cere permisiunea nimănui și fără control din partea legii, reprezintă unele dintre cele mai mari cuceriri ale civilizației europene.

Credem că ceea ce întreprindem se înscrie în linia de gândire a acelor mari oameni ai Libertății, care au creat o nouă Europă la 1789. Considerăm că lucrăm chiar în numele ideii de transmitere a cunoașterii și a auto-educării, care este rezultatul științei europene.

Respingem cu tot sufletul ideea că aceste lucruri sunt periculoase sau că sunt ceva de care ar trebui să ne ferim.

Orice guvern de pe Terra ar trebui să fie deja conștient că cele mai mari firme de Tehnologia Informației de pe glob, inclusiv Microsoft, nu pot exista sau funcționa fără Software Liber. Orice guvern de pe Terra știe că nici o bancă, nici o firmă de telecomunicații, nici o companie din domeniul energetic nu poate exista sau opera fără Software Liber.

Printre atâtea alte motive care mă fac, astăzi, să fiu bucuros, încântat și onorat că mă aflu aici, trebuie să recunosc că sunt dezamăgit că, în 2013, încă mai discutăm despre toate acestea. N-ar trebui. Datele sunt demult pe masă. Este deja mult timp de când schimbările tehnologice au fost înregistrate.

Efectele produse, să zicem, asupra micii provincii Kerala din India, cu treizeci și unu de milioane de locuitori – o provincie care folosește Software Liber în administrația ei publică, îl predă în școli și acordă atenție efectelor sale sociale de mai bine de un deceniu – sunt relevante în ceea ce privește beneficiile sociale pe care le are o politică de implicare reală în Software-ul Liber.

Astăzi aniversăm oportunitatea ce i s-a oferit lui Patrice-Emmanuel Schmitz de a se alătura formalităților europene referitoare la legea drepturilor de autor și proceselor administrative ale Comisiei Europene, prin licența EUPL. Cum fiecare autor de licențe are tendința să le prefere pe cele pe care chiar el le-a creat, nu sunt sigur că Patrick îmi va împărtăși speranța că licența EUPL nu va fi necesară pentru totdeauna.

Dar orice am crede despre modurile noastre de licențiere, adică micile documente pe baza cărora ne întemeiem afacerile, principiile mai largi nu ar mai trebui puse în discuție. Partajarea liberă a informației este mecanismul prin care cunoașterea crește. Proprietatea asupra informației este mecanismul prin care cunoașterea scade.

Licența GPL a demonstrat că, în ceea ce privește programele de calculator, transmiterea liberă a informației dă naștere la inovație și aduce beneficii sociale. Proprietatea asupra informației, nu.

Licența GPL este numai unul dintre multele feluri în care oamenii pot distribui programe, iar eu nu susțin că este cea mai bună sau neapărat necesară. În cabinetul meu de avocatură, în care reprezint dezvoltatorii de programe libere afiliați Software Freedom Law Center, folosim GPL pentru unii clienți și evităm GPL în cazul altora, din rațiuni practice ce au legătură cu natura programelor lor și cu natura modelului de distribuție pe care și l-au propus.

O anume licență nu este nici o soluție magică universală, nici un blestem absolut. Licențele sunt, ca toate documentele juridice, moduri de a supraviețui problemelor zilnice.

Principiul Libertății, transmiterea liberă a informației despre tehnologie, și Drepturile Utilizatorului referitoare la tehnologie nu sunt, însă, lucruri obișnuite. Ele sunt instituții centrale ale tehnologiei, care servesc scopurile umanității în secolul XXI.

În încheiere, voi adăuga o singură afirmație: tehnologia care nu servește scopurile umanității, în secolul XXI, servește scopuri inumane.

Vă mulțumesc mult!

Din nou, despre standarde deschise și independență…

   Se poate ca aceia dintre cititorii mei care nu au formație tehnică să nu fi înțeles ce legătură există între GNU/Linux și libertatea programelor, pe de o parte și conceptul de „date deschise” (Open Data), prezentat în numărul trecut, pe de altă parte. GNU/Linux stârnește multe comentarii și pasiuni, dar, aparent, „datele deschise” sunt o noțiune prea tehnică, cam plictisitoare pentru nespecialiști. Nimic mai fals: noi, cetățenii României, ne lovim zilnic de absența datelor deschise în primăriile și ministerele românești, cu consecințe directe, dezastruoase, asupra vieții noastre de zi cu zi. De aceea, îmi voi permite să insist puțin, oferindu-vă și câteva exemple.

 
 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

Comunicat al Asociației Naționale pentru Restaurarea Monarhiei

Redau, mai jos, un comunicat al Asociației Naționale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), cu ocazia Zilei Imnului Național (29 iulie):

„COMUNICAT

   Asociatia ALIANTA NATIONALĂ PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI (http://www.anrm.ro și https://www.facebook.com/anrmro) are onoarea de a va anunta ca luni, 29 iulie a.c., organizeaza in mai multe orase ale Romaniei un flashmob cultural dedicat Zilei Imnului National.

   In cadrul acestui eveniment echipe de voluntari ai ANRM, cu drapele ale Regatului Romaniei si cu steaguri ale organizatiei noastre, se vor afla pe strazile mai multor localitati din tara si vor distrbui flyere cu textul celor doua imnuri nationale: „Desteapta-te romane”, imnul de stat actual, care a insufletit masele in timpul revolutiei din 1848 si cu care s-a murit sub gloante in 1989, si „Traiasca Regele”, imnul de stat al Romaniei care a luptat pentru reintregire in 1913-1919, imnul de stat al Romaniei Mari si imnul care a insotit ostasii ce au luptat pentru apararea hotarelor tarii si pentru libertatea poporului roman pe fronturile celui de-al doilea razboi mondial.
Principalele manifestari se vor desfasura astfel:

   1. La București, la orele 18.30, se va porni din Piata Sfantul Anton (Hanul lui Manuc) si se va merge pe traseul format de strada Selari- strada Lipscani- strada Toma Caragiu- Pasajul Universitatii- Piata 21 Decembrie- bulevardul Nicolae Balcescu- bulevardul Magheru- Piata Romana- strada Mendeleev- strada Georges Clemenceau- Piata Revolutiei. Manifestarea se va incheia la statuia regelui Carol I.

   2. La Cluj Napoca, manifestarea va incepe la orele 18 in Piata Avram Iancu si va continua pe bulevardul Eroilor - Piata Unirii (Matei Corvin) - Parcul Central.

   3. La Timisoara actiunea se va desfasura intre orele 18.30 si 19.30 in Piata Operei.

   4. La Galati evenimentul va avea loc cu incepere de la ora 18.30 in parcul din proximitatea Teatrului Dramatic „Fane Tardini”.

   5. La Alba Iulia impartirea de flyere va incepe la orele 18.30 in Catedralei Reintregirii, urmata la orele 19.30 de o conferinta de presa la Hotel Cetate.

   6. La Ploiesti se va incepe la orele 12.00 cu o conferinta organizata la Biblioteca Judeteana „Nicolae Iorga” de catre ANRM- Filiala Prahova in cooperare cu Biblioteca si sustinuta de profesorul Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii, apoi, la iesirea de la conferinta, se va desfasura flashmobul cultural al ANRM.

   7. La Drobeta Turnu Severin evenimentul va incepe la orele 18.00 si se va desfasura in zona de promenada Crisan si in zona Parcului Central.

   8. La Bacau se va incepe la orele 11.30 in fata Casei de Cultura. In acelasi judet, manifestari similare vor avea loc la Buhusi si Onesti, precum si in comunele Itesti si Blagesti.




CATALIN SERBAN,
Copresedinte A.N.R.M.”

Cine controlează fișierele Dvs.?

   Răspândirea Software-ului Liber a adus nu numai o revoluție în felul cum obțineți și utilizați programele de calculator, ci, mai ales în felul în care gândiți despre informația ce vă e necesară. Nu este suficient doar ca fiecare telefon mobil pe care îl cumpărați, ca fiecare ruter wireless pe care îl montați în sufragerie, acasă, ca fiecare laptop cu care lucrați să ruleze (sau să poată rula) software neîngrădit de restricții tehnice și legale. Accentul cade, în aceeași măsură, și pe datele pe care le manipulați, pe noianul de texte, fotografii, desene și secvențe audio/video pe care calculatorul Dvs. le „mestecă” în fiecare zi. Trebuie să puteți beneficia de libertate deplină în a obține datele, în a le copia și recombina în moduri variate – pentru a produce informație nouă din această recombinare – și în a oferi și altora rezultatele. Toate acestea conduc la conceptul generos de Date Deschise (Open Data), un concept ce are definiție precisă (vedeți la http://opendatahandbook.org/ro/what-is-open-data/index.html), dar care pare atââââât de străin organizațiilor românești actuale (publice și private)!

 Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>

 

Declarație comună a mai multor ONG-uri românești despre noua Constituție a României

Declarație comună a mai multor ONG-uri românești despre noua Constituție a României


(iată un album de fotografii de la această dezbatere (Facebook) și o prezentare apărută pe site-ul Radio Iași)



Către Senatul României
În atenția domnului Presedinte Crin Antonescu
 
Către Camera Deputaților a României
În atenția domnului Președinte Valeriu Zgonea

Către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunitați și validări a Senatului României
În atenția domnului Președinte Tudor Chiuariu

Către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților
În atenția domnului Președinte Liviu Bogdan Ciucă
 
Către Forumul Constituțional
În atenția domnului Profesor Cristian Pîrvulescu




Stimați Domni,

Noi, asociațiile, fundațiile, coalițiile civice, platformele civice și grupurile civice informale inițiatoare și contributoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constituției României: început, desfășurare, viitor”, care a avut lor miercuri, 26 iunie 2013, în Sala „Constantin Stere” din incinta Palatului Parlamentului, cu participarea a puțin peste 1% din efectivul total al parlamentarilor României și a domnului Todor Arpad, membru al echipei coordonatoare a Forumului Constituțional și reprezentant al acestuia în cadrul Comisiei parlamentare comune de modificare a Constițutiei, în prezența TVR, a DC News și a Agerpres, vă supunem atenției, în ideea că veți da curs cererilor conținute, următoarea

DECLARAȚIE COMUNĂ

Subscrisele organizații civice semnatare ale prezentului document am luat act de modul defectuos în care s-a desfășurat până în prezent procesul de reformă constituțională. Organizarea Forumului Constituțional a fost lipsită de transparență, s-a încercat și în parte s-a reușit prin metode diverse împiedicarea participării unei importante părți a societății civile la lucrările acestui organism de consultare. Când spunem metode diverse, ne referim la netransmiterea unora dintre informațiile esențiale, la afirmații eronate privind numărul prea mare de participanți și spațiul prea mic, la trimiterea selectivă a invitațiilor la dezbateri, la blocarea accesului la unele din cele mai importante discuții, cum au fost cele cu participarea Comisiei de la Veneția etc.
 
La rândul său, Raportul Forumului Constituțional a omis o parte din propunerile făcute, a prezentat eronat lista participanților și pozițiile exprimate la unele sesiuni, a tratat în mod inegal propunerile primite în funcție de afinitățile ideologice și personale ale membrilor echipei coordonatoare cu o anumită parte a societății civile, a prelucrat în mod subtil prezentarea opiniilor recepționate astfel încât să cadă într-o lumină mai favorabilă acele idei care corespund filosofiei practicate de coordonatorii Forumului.
 
Nu în ultimul rând, principalii coordonatori ai Forumului Constituțional s-au autodesemnat ca reprezentanți ai acestuia în cadrul Comisiei parlamentare comune pentru modificarea Constituției, deși ar fi trebuit, așa cum se și anunțase, să aibă loc o rundă de alegeri în acest sens.
Suntem în curs de a compila numeroasele propuneri ale societății civile dezavantajate de felul în care s-au desfășurat lucrurile în Forumul Constituțional și vom pune în circulație un material cât mai cuprinzător.


Nici activitatea ulterioară a Comisiei parlamentare comune de modificare a Constituției nu o putem aprecia ca fiind perfectă. Membrii acesteia au ignorat sau au respins majoritatea propunerilor primite în mod direct din partea societății civile. Comisia a lucrat într-o foarte mare grabă, urmărind cu prioritate o agendă a oamenilor politici, care nu este neapărat și agenda societății românești.
 
Apreciem o parte dintre propunerile Comisiei ca având un potențial pozitiv, dar recunoaștem în altele suprareglementări sau chiar prevederi neclare, ce ar putea constitui noi surse de conflict instituțional și în societate (de exemplu, se instituie organe de execuție ale minorităților naționale, dar nu se specifică care sunt acestea și în ce constă competența lor). Pe alocuri, se crează discriminări nejustificate, cum este recunoașterea dreptului la identitate etnică, culturală și religioasă numai pentru membrii minorităților naționale, nu pentru toți cetățenii României, ceea ce duce la perpetuarea și agravarea stărilor de lucruri negative din anumite localități unde etnicii români, majoritari la nivel de țară, sunt minoritari. În fine, nu putem considera o practică serioasă adoptarea anumitor amendamente și revenirea asupra lor la scurt timp în urma unor presiuni politice.

Constituția este documentul fundamental al societății și al statului. În această calitate, textul constituțional nu poate fi conceput în mare grabă și în principal pentru a servi un interes de moment, așa cum este mult invocata accesare a fondurilor europene în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. Constitutiile se scriu având în vedere perioade lungi de timp, iar o Constituție care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire nu este o Constituție de bun simț.  Prin urmare,

CEREM

1. Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituantă și declanșarea procesului de elaborare și adoptare a unei noi Constituții, care să răspundă cu adevărat nevoilor societății românești sub toate aspectele, să garanteze în justul sens al acestui cuvânt drepturile omului și să asigure un optim echilibru statal.

2. Să se reia de la zero consultarea societății civile și a populației în general prin intermediul unui nou Forum Constituțional, coordonat de această dată de persoane din aparatul tehnic al celor două Camere ale Parlamentului, fără delegarea către un ONG cu agendă și simpatii proprii.

3. Desemnarea reprezentanților societății civile în Comisia parlamentară comună de redactare a noii Constituții să se facă pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societății civile active în cadrul noului Forum Constituțional.

4. Timpul alocat fiecărei etape în redactarea și adoptarea noii Constituții - consultarea societății civile și a cetățenilor în cadrul Forumului Constituțional, lucrările Comisiei parlamentare comune de redactare a noii Constituții, dezbaterea proiectului în cadrul Comisiilor juridice ale celor două Camere, discutarea proiectului de Constituție în plenul Adunării Constituante etc. - să nu fie limitat decât de menținerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel încât să se realizeze o operă profundă și temeinică, pe termen lung, fără introducerea unor factori de presiune care nu au nici o legătură cu procesul de construcție constituțională.



SEMNEAZĂ:

Asociația de Informare pentru Regatul României

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM)

Asociația „România vie”

Alianța Civică

Fundația „Iuliu Maniu - Ion Mihalache”

Forumul Civic pentru Responsabilitate Politică

Asociația Internațională pentru Drepturile Omului

Asociația Femeilor din România

Alianța Familiilor din România

Asociația „Pro Vita” - Filiala București
 
Asociația „Dați-mi România Înapoi!”

Asociația „Promemoria”

Asociația „România fără ei”
(susține numai punctele 2-4)

Asociația „Clubul Monarhiștilor Clujeni”

Asociația „Vocea Schimbării”
(susține numai punctele 2-4)

Fundația Isbășoiu

Asociația „Fălticeni Cultural”

Asociația Generală a Românilor Uniți, Greco-Catolici (AGRU)

Asociația „ROST”
 
Fundația „Corneliu Coposu”

Grupul pentru Salvarea Roșiei Montane din cadrul Academiei de Studii Economice

Centrul pentru Cultură, Istorie și Educație

Institutul „Frații Golescu” pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni

Platforma Civică „Acțiunea 2012”

Asociația pentru Proprietatea Privată

Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni

Asociația „Onoare și Patrie”

Asociația „Tradiția Militară”

Asociația „Pro Inițiativa”

Grupul de Dialog Social și Civic din România

Asociația „21 Decembrie”

Din libertate vine eleganța…

   Aceia care au avut curiozitatea să testeze personal mai multe distribuții GNU/Linux, pe perioade îndelungate, știu cât de dificilă este o alegere potrivită. Pentru cititorii acestor rânduri, poate că un vechi PC cu procesor Celeron și 512 MB RAM și un laptop recent, cu procesor I7 și 8 GB RAM ar putea juca, ambele, rolul de stație de lucru, dar nu același software va fi potrivit pentru a le pune în mișcare. Sau poate că vechiul Dvs. PC de la birou a ajuns în camera copiilor, pe post de „jucărie” și nu veți dori ca primele lor experiențe în fața tastaturii să fie frustrante, chinuitoare, din cauza vitezei prea mici a sistemului. La fel, software-ul simplu, vechi și „neînzorzonat” ce își face atât de bine datoria pe serverul companiei Dvs. nu va fi privit cu ochi buni de către un împătimit de jocuri, care visează, pentru laptopul propriu, la cele mai noi și sofisticate efecte grafice, lansate în programele „ultimul răcnet”. Deci, ce distribuție alegeți, astfel încât să îmbinați stabilitatea și securitatea cu caracteristici cât de cât moderne ale software-ului?

Citiți articolul complet pe site-ul revistei ITTrends >>