Windows 7 sau ce s-ar face românul fără plug cu Bluetooth

Dragii mei, zumzăie știrile, zilele astea, despre recent-lansata versiune beta a sistemului de operare al viitorului, Windows 7.

Cică Microsoft s-ar fi depășit pe sine însuși, creând o interfață grafică demnă de Războiul Stelelor. Curiozitatea, filmulețele și prezentările de marketing nu mai contenesc: efecte vizuale, culori explozive, ferestre cascadate ca niște cărți de joc 3D, pe diagonala ecranului, cuburi vizuale ce pot fi rotite cu o singură scuturare leneșă a mâinii...

Mărturisesc că febra înnoirii m-a cuprins și pe mine. Soția m-a anunțat deja, pe un ton cam oficial, că s-a cam plictisit de galbenul stupid al vechilor foldere orizontale și că aș face bine să întreprind ceva în sensul ăsta. Cică cele noi, cu icon vertical auriu-maro, sunt mult mai drăguțe. Știu că are dreptate - niciodată nu glumește când folosește tonul ăsta, cu care-mi anunță, de obicei, înlocuirea perdelelor prin casă...

Ehee - personal, abia aștept să-i fac cadou bunicii noul calculator cu comenzi vocale, ca și să-mi schimb vechiul monitor LCD de la birou cu un touchscreen modern. Nu râdeți - în vederea lansării produsului final Windows 7, mi-am luat de pe-acum niște ore la sala de forță. Nu de alta, dar, atingând mereu noul ecran vertical, în timpul lucrului, mâinile mele nu se vor mai odihni pe masă. Și trebuie să fiu antrenat pentru opt ore de lucru zilnic...

Un prieten, mare amator de Linux, mă întreabă scârbit ce-i cu toate briz-briz-urile astea vizuale. Doamne, cumplit de conservatori mai sunt unii! Nu pot decât să le plâng de milă ăstora care se opun dreptului nostru de a inova! Sunt convins că, odată cu lansarea sistemului, vor apărea pe canalele media niște informări oficiale serioase, care să atragă atenția publicului că Linux n-a auzit de touchscreen, de efecte vizuale plăcute ochiului, de jocuri și de toate lucrurile acestea care fac viața omului frumoasă.

A-propos de viață frumoasă, cât vorbeam aici cu voi, tocmai a sunat telefonul. Era tehnicianul din camera serverelor, de la parter. Vroia să mă anunțe că stack-ul TCP/IP al stațiilor noastre de lucru a fost inovat, încât laptop-urile alea recent cumpărate, cu Windows Vista, iau adrese de la serverul DHCP doar când vor ele. Doamne, ce cârcotaș coleg am! Am înțeles că, acolo, jos, viața lui nu-i așa frumoasă, dar ce legătură are asta cu mama?

Prietenul meu, Linux-istul, tot încearcă să mă convingă... Doamne, încăpățânați mai sunt unii! Cică XUbuntu, sistemul acela de operare micuț, ar rula și pe vechiul meu laptop, cel cu 256 MB RAM. Dar ce mă interesează pe mine toate bârfele astea despre Vista și Linux? Doar Bill Gates ne-a promis personal că Windows 7 va fi muuuuult mai eficient...