duminică, 28 mai 2017

GNU/Linux, promovat ca brand în magazinele românești


Multă vreme, marile rețele de magazine de electronică din România, ca MediaGalaxy sau Flanco, au ignorat sistemul de operare liber GNU/Linux, oferind exclusiv calculatoare și laptopuri care rulau Microsoft Windows.

GNU/Linux este acel sistem de operare pe care publicul îl numește, de cele mai multe ori, doar „Linux”, dar acest lucru este greșit - puteți afla aici de ce.

La raft, computerele care nu includeau în preț o licență de Windows fie rulau sistemul de operare FreeDOS  - un excelent sistem liber, dar care oferă doar o interfață negrafică, în linie de comandă, deci insuficientă pentru un computer actual -  fie aveau instalat un Windows „demonstrativ”, care era (teoretic) șters de către vânzător în momentul livrării computerului, fie erau etichetate, pur și simplu, ca fiind „fără sistem de operare” (situație în care erau mai greu vandabile).

Orice încercare de a cere vreunui vânzător informații tehnice referitoare la GNU/Linux - de felul „este cutare imprimantă sau componentă compatibilă cu GNU/Linux?” sau „dacă cumpăr laptopul model X, voi avea vreo problemă cu găsirea driverelor?” - se solda, din păcate, cu o ridicare mirată din umeri sau cu vreo remarcă scrâșnită de felul „la salariile pe care le primim, vă așteptați să ne intereseze detalii de-astea?”
 
De la o vreme, lucrurile se mai îmbunătățiseră, unele magazine alegând să instaleze, pe cont propriu, un sistem de operare GNU/Linux cu interfață grafică aspectuoasă și prietenoasă, cum ar fi popularele distribuții Linux Mint sau Ubuntu. Deși aceste sisteme de operare nu sunt 100% libere - după criteriile formulate de Fundația pentru Software Liber (FSF) - faptul a reprezentat un progres, publicul larg, netehnic, obișnuindu-se progresiv cu ideea că pe lume mai există și altceva decât deja obositoarele Windows, Word și Excel.

Cu aroma sa de mentă, Linux Mint este mereu preferat de cei care vor să renunțe la Windows și să instaleze un prim sistem GNU/Linux. Foto credit: linuxmint.com

Folosirea Linux Mint și a Ubuntu ca instrumente vizuale pentru a atrage cumpărătorii a reprezentat un pas înainte, dar unul insuficient. Din cauza dramaticei inculturi IT manifestate la noi - școlile și facultățile pregătesc doar viitori utilizatori de Yahoo Messenger, Excel și Facebook, făcând aproape pe față marketing pentru firme ca Microsoft, AutoDesk sau Oracle, iar pătura majoritară a utilizatorilor tineri folosește calculatorul mai ales pentru a asculta muzică - vânzarea sistemelor cu Ubuntu preinstalat este doar un fel mascat de a spune: „dacă ți-ai luat laptop nou, e momentul să ștergi acest Ubuntu „de jucărie” și să instalezi un Windows serios”.

Interfața aspectuoasă și comodă a Ubuntu a fost deseori folosită pentru a tenta utilizatorii să cumpere computere care nu rulează Windows. Din păcate, comoditatea era singurul argument oferit publicului. Foto credit: distroscreens.com

În percepția publică autohtonă, pare să nu conteze prea mult nici faptul că sistemele GNU/Linux se află cu ani-lumină înaintea celor Windows în ceea ce privește securitatea și protejarea anonimatului utilizatorilor pe Internet. Avantajul de a avea un calculator practic imun la viruși - deci, aflat cu totul în afara unei isterii generalizate cum a fost cea recentă, legată de virusul WannaCry - și unul care nu ne „vinde” datele personale către servicii secrete românești și străine nu este, aparent, ceva semnificativ pentru utilizatorii din România. Tot ce contează este faptul că ne-am obișnuit cu un anumit sistem - Windows - fie și unul cu multe probleme, și nu vrem să-l schimbăm nici in ruptul capului!

Ne aflăm într-o monocultură atât de gravă, încât unii nici nu au habar că ar mai exista și alte sisteme de operare în afară de Windows! Pentru ei, a-ți îmbunătăți calculatorul înseamnă, exclusiv, a putea trece la cea mai recent lansată versiune de Windows 10!

Un laptop aflat la vânzare într-un magazin MediaGalaxy anunță explicit utilizatorii că rulează GNU/Linux.

Iată însă că,de curând, lanțurile locale de magazine de electronică au făcut un pas modest, dar semnificativ, care va ajuta la schimbarea înțelegerii de către public. Mai precis, noile laptopuri aflate pe rafturi scot în evidență, prin chiar mini-programele lor de prezentare, faptul că sistemul de operare este GNU/Linux. „Acest dispozitiv rulează Linux OS”, poți citi pe ecran.

E un lucru bun; păcat doar că sistemul este numit „Linux” în loc de „GNU/Linux”, neglijându-se astfel contribuția esențială a grupului de programatori reuniți în jurul Proiectului GNU, a lui Richard Stallman și a fundației sale. Mai mult, prezentarea subliniază că „Linux este marcă comercială înregistrată a Linus Torvalds în SUA și alte țări”, lucru adevărat, dar care lasă prea puțin publicul netehnic să întrevadă faptul că GNU/Linux nu este un sistem de operare comercial și proprietar, ca majoritatea celorlalte.

În fine, felicitări pentru noua inițiativă, fie ea și imperfectă!
 

duminică, 26 februarie 2017

Masacru forestier în pădurea Băneasa, februarie 2017



Făcând azi o plimbare în Pădurea Băneasa din nordul Bucureștiului, am descoperit masacrul forestier pe care o firmă îl face, la numai 200-300 m în spatele restaurantului Casa Albă.

Conform documentelor afișate pe un panou amplasat chiar pe una dintre aleile din pădure, defrișările se fac legal, cu știința și binecuvântarea Ocolului Silvic București. Pe acest panou citim că firma care efectuează lucrările este INTER AGROSILVA SRL din satul Croitori, comuna Uliești, jud. Dâmbovița (administrator Tudor Raluca Nicoleta), CUI 34210260/10.03.2015, nr. înregistrare la Registrul Comerțului J15/179/2015.

Spre documentarea faptelor de distrugere a pădurii, public aici câteva fotografii realizate azi la fața locului, care nu au nevoie de nici un comentariu.

În calitate de cetățean și contribuabil al sectorului 1 din București, solicit oprirea imediată a tăierilor de lemn din această pădure istorică (cu rol de parc public în nordul Capitalei), investigarea legalității acordării autorizației de exploatare a lemnului și anchetarea - penală, dacă este cazul - atât a firmei care efectuează lucrările, cât și a funcționarilor publici care au acordat autorizațiile.

Defrișările se înscriu, probabil, în campania organizată de atac asupra terenurilor din zona Băneasa, prin care s-au construit cartiere de vile în pădure sau la limita de siguranță a pistei de aterizare a Aerportului Băneasa, mall-uri pe terenul Fermei Regale sau chiar cabinete notariale în zone cochete...


































joi, 23 februarie 2017

Despre Dumnezeu în politică și justiție



„Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Pe catedrala din Budapesta stă scris adevărul. Foto credit: Pinterest

   Oamenii politici și magistrații de azi (fie ei mai buni sau mai răi, cinsiți sau corupți, bine intenționați sau doar urmărind interese personale) caută, cu toții, să stabilească un echilibru. Un echilibru între politicile și revolta socială „proletară” de stânga (care distrug economia și anulează orice șansă a unei vieți mai prospere) și capitalismul neîngrădit de lege (care, lăsat 100% liber, în forme extreme, ajunge să subordoneze oricare alt aspect al vieții interesului economic, limitând sever libertatea individuală pe care pretinde că o sprijină). Soluția ieșirii din această dilemă este găsirea (și codificarea) unui corp adevăruri obiective, valabile și obligatorii pentru oricine, situate deasupra subiectivismului opiniilor politice sau valorilor materiale.

   Juriștii șe străduiesc să găsească acest adevăr și să-l cuprindă în paragrafe de lege de care întreaga societate e obligată, apoi, să țină seama.

   Dar tot efortul pleacă de la premisa - falsă - că omul poate identifica singur adevărurile obiective, folosind doar mintea proprie, experimentul și concluziile deduse din fapte istorice. Lumea politică modernă, puternic secularizată, tinde să-l elimine pe Dumnezeu din acest proces, conceput ca unul exclusiv omenesc.

   Efortul politicienilor și al juriștilor seculariști este sortit eșecului. Până la începutul sec. XX, bunicii noștri cădeau mai rar în această gravă eroare a despărțirii omului de Dumnezeu, atunci când își proiectau mecanismele societății în care doreau să trăiască.

   „Ergo sum via, veritas et vita”. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, zice Domnul. Când logica umană te trădează, când nu mai ai nici un punct de reper, când nu mai știi încotro să te îndrepți, drumul just pe care trebuie să apuci este, mereu, direcția pe care ți-o arată Dumnezeu. Când pare că adevărul e atât de relativ, încât toți ajung să aibă dreptate, când albul începe să se confunde, derutant, cu negrul, Adevărul este, întotdeauna, deasupra noastră - trebuie doar să-l privim și să-l acceptăm. Când nu mai poți deosebi între calea care duce către bine și cea care merge către abisul distrugerii, al sinuciderii sau al răului absolut, răspunsul corect este, deasemenea, la Iisus.

   Avem Adevărul. Trebuie doar să-l vedem.