duminică, 11 august 2013

VIDEO: Pledoaria prof. Eben Moglen pentru programe de calculator libere, în fața Parlamentului European, la 9 iulie 2013



Traducere de Răzvan Sandu după originalul în limba engleză existent la http://pirateparty.be/pr-eben-moglens-plea-free-software-eu-parliament-2013-07-09 .
 Înregistrarea video a discursului se găsește la adresa http://www.youtube.com/watch?v=FI1CoeqyD5o



 


Vă mulțumesc, doamnă președintă, distinși parlamentari, colegi și prieteni. Este o onoare să mă aflu aici, în această după-amiază.
Din 1979, în țările cu economie dezvoltată a predominat părerea că programele de calculator sunt supuse legii drepturilor de autor (copyright) și că drepturile de autor constituie principala formă de control legal exercitată asupra producerii și distribuției de programe.
De asemenea, de la începutul anilor '90, sistemul judiciar din Statele Unite a început să aplice producerii și distribuției de programe legea patentelor, dar principalele instrumente legale din industria mondială de software (atât din cea a programelor proprietare, cât și din cea a programelor libere și cu sursă deschisă [FOSS]) depind de legea drepturilor de autor.
Legea drepturilor de autor conferă autorilor de programe de calculator aceleași drepturi exclusive pe care le posedă și autorii operelor literare. În sistemul juridic din țara mea, aceste sunt definite ca dreptul de a realiza copii, de a produce opere derivate și de a controla distribuția inițială. În alte sisteme juridice din Comunitatea Europeană, în această sferă sunt incluse și dreptul de a prezenta în public programele, a le utiliza public sau a le pune la dispoziția cuiva. Principalul este că autorilor li se conferă drepturi de control exclusiv asupra operelor lor.
În lumea programelor libere și cu sursă deschisă, instrumentele legale sunt folosite pentru a returna utilizatorilor unele dintre drepturile exclusive deținute de autori.
În această după-amiază, rolul meu este să vă prezint cea mai răspândită dintre aceste licențe libere: Licența Publică Generală GNU (GNU General Public License [GPL]). În lume, ea există, astăzi, în două versiuni: versiunea 2, creată în 1991 și versiunea 3, creată în 2006-2007.

Luate împreună, cele două versiuni ale GPL sunt folosite pentru a licenția și distribui programe de calculator cu o valoare comercială de peste 120 miliarde de dolari pe an – aproximativ un miliard de euro. Suplimentar, serviciile și alte forme de tehnologie a informației construite pe baza acestor programe mai însumează încă câteva sute de miliarde de euro anual.

Așadar, sub termenii licenței GPL se găsesc mai multe programe decât cele ale Microsoft și Oracle, luate împreună. Volumul software-ului GPL este aproximativ cu un ordin de mărime mai mare decât cel al SAP, cel mai mare producător de programe din Uniunea Europeană.
Dar noi nu ne gândim la software-ul GPL ca la o companie sau ca la un grup de firme, fiindcă el, bineînțeles, nu reprezintă așa ceva: este, de fapt, un sistem de returnare a drepturilor către utilizatori.

Ambele versiuni ale licenței GPL sunt concepute să ofere utilizatorilor patru drepturi fundamentale:
  • dreptul de a utiliza programele în orice scop, fără alte permisiuni sau restricții;
  • dreptul de a obține și studia codul-sursă al programului, astfel încât orice persoană care ajunge în posesia programului să poată înțelege cum funcționează;
  • dreptul de a înțelege cum poate fi modificat și îmbunătățit programul, pentru a-l face mai adecvat scopurilor fiecăruia;
  • dreptul de a distribui altora programul, în formă modificată sau nemodificată.

Ca să se asigure că aceste drepturi sunt garantate fiecărui utilizator, licența GNU/GPL adoptă o politică foarte simplă asupra modului cum software-ul poate fi distribuit utilizatorilor. În esență, ea spune următoarele: acesta este programul. Îl puteți copia, modifica sau da cui doriți. Numai nu transmiteți altora, odată cu el, mai puține drepturi decât ați primit, la rândul Dvs.

Cu alte cuvinte: noi reprezentăm o comunitate și, în cadrul ei, puteți construi orice doriți. Dar nu încercați să luați nimic acestei comunități, în mod permanent.

Aceasta folosire a legii dreptului de autor, cu scopul a face partajarea programelor imună la încercări de subminare sau de îmbunătățire fără a oferi și altora rezultatele, a dus la socializarea cercetării și dezvoltării mondiale în software-ul de infrastructură.

Android, care este bazat pe codul-sursă al unui sistem de operare publicat sub licență GPL, pune acum în mișcare majoritatea dispozitivelor de calcul mobile de pe Terra. Piața de servere, care era dominată 100% de către Microsoft la sfârșitul secolului XX, nu mai estedominată de Microsoft deloc. Mai mult de 20% dintre serverele vândute anul trecut au fost livrate cu Software Liber instalat pe ele direct în fabrică. Monopolul cu care două dintre cele mai mariguverne ale lumii s-au luptat un deceniu în propriile tribunale a cedat concurenței venite din partea Software-ului Liber.

Licența GPL a putut obține aceste rezultate fiindcă ea a instituționalizat partajarea și a pus mulți actori ai pieței (de la IBM, Hewlett-Packard, guvernul Statelor Unite, până la Oracle și cei mai mari producători din estul Asiei) la o masă comună, la care acțiunile fiecăruia au fost în beneficiul tuturor, iar cercetarea științifică a putut deveni un bun social, în loc să rămână închisă în sertarele fiecărei firme în parte.

Rezultatul a fost o enormă explozie de inovație în întreaga lume, care a schimbat nu doar prețurile practicate pe piața tehnologiei informației, ci însăși structura acestei piețe.

Am lucrat cu licența GPL versiunea 2 din 1993 - an în care eu am început colaborarea cu dl. Stallman - și apoi o bună perioadă în secolul XXI.

Prin urmare, în 2006 am început să revizuim licența GPL, printr-un proces de discuție publică.
Până în momentul în care am început această lucrare publică, în 2006, sute de companii mari din întreaga lume, inclusiv treizeci dintre cei mai mari deținători de patente, foloseau, vindeau și își bazau afacerile pe programe aflate sub licență GPL. Toate, dar repet, toate marile bănci de investiții din lume, aflate în Europa, Japonia și Statele Unite, toate utilizau programe libere.

De aceea, relicențierea, adică revizuirea licenței GPL, a însemnat o activitate legislativă internațională pe scară largă, desfășurată fără autorizare guvernamentală sau birocrație.
Legislație anarhică. Legislație fără intervenția guvernelor.

În documentul pe care îl aveți pe birouri, am prezentat un rezumat al acestui proces, subliniind uneltele, dispozitivele și principiile pe care le-am folosit pentru a desfășura o asemenea lucrare internațională, lungă de șaisprezece luni, cu scopul de a revizui toate regulile de distribuire a programelor de calculator.

Am dezvoltat o tehnologie pe care Parlamentul European nu o posedă, încă, pentru uzul propriu: ea permite nu doar accesul public la materialul legislativ, ci și comentarea și editarea acestuia. stet, sistemul nostru de revizie pe Internet a ciornelor licenței GPL a devenit, în mâinile lui Philippe Aigrain, sistemul de consultarepublică co-ment din Paris și a constituit o primă încercare, de început de secol XXI, de a permite legiferarea direct de către public. Așa cum arată istoricul acelui proces de revizuire, prezentat pe scurt în documentul pe care îl aveți în față, în cursul a șaisprezece luni am primit aproximativ 2000 de comentarii din întreaga lume, pe care sistemul nostru cere participanților să le lege direct de textul de comentat. Așa se face că nu ne-am confruntat cu războaie de idei și obscenități, cu texte interminabile sau – iertați-mi expresia – cu demagogie politică. Oamenilor li se cerea să spună: „această frază nu îmi convine, fiindcă...” și „iată cum cred că ar trebui scris”. Și am creat un sistem care permite privitorului să identifice, prin intensitatea culorii paginii, care sunt zonele intens dezbătute și care sunt zonele unde nu s-a făcut încă nici un comentariu – pentru a ghida discuția publică fără a o controla.

Am creat comitete publice pentru discutarea ciornelor, în care hackeri individuali din întreaga lume au primit aceleași drepturi procedurale ca și corporația IBM, corporația Hewlett-Packard, etc. Am prezentat o metodă democratică de revizuire a legii noastre a drepturilor de autor – adică acea lege a drepturilor de autor care afectează programele din întreaga lume, cea care a permis dezvoltarea software-ului ce a concurat cu atâta succes programele proprietare produse în alte regiuni.

Toate acestea, vreau să subliniez, sunt foarte primitive. Chiar și acum, licența GPL este doar un exemplu de început asupra felului în care socializarea dezvoltării tehnologice prin transmitere liberă duce la o tehnologie superioară. Este o demonstrație pe viu.

Știm pe ce mâini se află datele noastre.

Am făcut ca industria mondială a software-ului să se schimbe. Am creat munți de inovație și am înlăturat tone de piedici ce stăteau în calea utilizatorilor ce deveniseră prizonieri ai unor programe - programe pe care furnizorii lor nu le permiteau să le modifice și să le înțeleagă.

Trăim azi într-o lume în care industria software își concentrează eforturile spre dispozitive de calcul mobile. Ideea că vi se poate vinde un asemenea dispozitiv mobil pe care nu-l puteți înțelege, studia, modifica sau repara, și deci nu-l puteți împiedica să vă spioneze, este tipul de abordare propriu companiilor pe care GPL și alte instituții derivate din Software-ul Liber sunt menite să le oprească. Evenimentele recente din întreaga lume au reamintit tuturor că acele calculatoare în care nu puteți avea încredere nu sunt sigure în folosire – și au subliniat importanța tehnologiei pe care utilizatorii o pot înțelege și modifica pentru prevenirea opresiunii politice directe.

Am început activitățile noastre de modificare a legii aplicabile programelor având în minte un scop politic. Acest scop este menținerea libertății.

Credința noastră a fost și rămâne aceea că orice formă a transmiterii cunoștințelor, care permite oricui să învețe, oferă siguranță atât pentru libertatea politică, cât și pentru inovația cu valoare economică.

Noi nu considerăm că asta este invenția noastră. Considerăm că este invenția lui Galilei. Considerăm că drepturile de a spune adevărul și de a transmite informația științifică, fără a cere permisiunea nimănui și fără control din partea legii, reprezintă unele dintre cele mai mari cuceriri ale civilizației europene.

Credem că ceea ce întreprindem se înscrie în linia de gândire a acelor mari oameni ai Libertății, care au creat o nouă Europă la 1789. Considerăm că lucrăm chiar în numele ideii de transmitere a cunoașterii și a auto-educării, care este rezultatul științei europene.

Respingem cu tot sufletul ideea că aceste lucruri sunt periculoase sau că sunt ceva de care ar trebui să ne ferim.

Orice guvern de pe Terra ar trebui să fie deja conștient că cele mai mari firme de Tehnologia Informației de pe glob, inclusiv Microsoft, nu pot exista sau funcționa fără Software Liber. Orice guvern de pe Terra știe că nici o bancă, nici o firmă de telecomunicații, nici o companie din domeniul energetic nu poate exista sau opera fără Software Liber.

Printre atâtea alte motive care mă fac, astăzi, să fiu bucuros, încântat și onorat că mă aflu aici, trebuie să recunosc că sunt dezamăgit că, în 2013, încă mai discutăm despre toate acestea. N-ar trebui. Datele sunt demult pe masă. Este deja mult timp de când schimbările tehnologice au fost înregistrate.

Efectele produse, să zicem, asupra micii provincii Kerala din India, cu treizeci și unu de milioane de locuitori – o provincie care folosește Software Liber în administrația ei publică, îl predă în școli și acordă atenție efectelor sale sociale de mai bine de un deceniu – sunt relevante în ceea ce privește beneficiile sociale pe care le are o politică de implicare reală în Software-ul Liber.

Astăzi aniversăm oportunitatea ce i s-a oferit lui Patrice-Emmanuel Schmitz de a se alătura formalităților europene referitoare la legea drepturilor de autor și proceselor administrative ale Comisiei Europene, prin licența EUPL. Cum fiecare autor de licențe are tendința să le prefere pe cele pe care chiar el le-a creat, nu sunt sigur că Patrick îmi va împărtăși speranța că licența EUPL nu va fi necesară pentru totdeauna.

Dar orice am crede despre modurile noastre de licențiere, adică micile documente pe baza cărora ne întemeiem afacerile, principiile mai largi nu ar mai trebui puse în discuție. Partajarea liberă a informației este mecanismul prin care cunoașterea crește. Proprietatea asupra informației este mecanismul prin care cunoașterea scade.

Licența GPL a demonstrat că, în ceea ce privește programele de calculator, transmiterea liberă a informației dă naștere la inovație și aduce beneficii sociale. Proprietatea asupra informației, nu.
Licența GPL este numai unul dintre multele feluri în care oamenii pot distribui programe, iar eu nu susțin că este cea mai bună sau neapărat necesară. În cabinetul meu de avocatură, în care reprezint dezvoltatorii de programe libere afiliați Software Freedom Law Center, folosim GPL pentru unii clienți și evităm GPL în cazul altora, din rațiuni practice ce au legătură cu natura programelor lor și cu natura modelului de distribuție pe care și l-au propus.

O anume licență nu este nici o soluție magică universală, nici un blestem absolut. Licențele sunt, ca toate documentele juridice, moduri de a supraviețui problemelor zilnice.

Principiul Libertății, transmiterea liberă a informației despre tehnologie, și Drepturile Utilizatorului referitoare la tehnologie nu sunt, însă, lucruri obișnuite. Ele sunt instituții centrale ale tehnologiei, care servesc scopurile umanității în secolul XXI.

În încheiere, voi adăuga o singură afirmație: tehnologia care nu servește scopurile umanității, în secolul XXI, servește scopuri inumane.

Vă mulțumesc mult!

Niciun comentariu: