duminică, 23 decembrie 2012

SEMNAȚI petiția pentru revenirea monarhiei în România !


Un grup de intelectuali români, grupați în jurul Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, au publicat azi o petiție publică pentru revenirea la monarhie în România. Puteți semna și Dvs. !

Petiția este intitulată „Monarhia servește România” - iată textul aici:  http://www.cotidianul.ro/monarhia-serveste-romania-202875/

Puteți semna pe site-ul DCNews, la comentarii:  http://tinyurl.com/c7kp5r3



marți, 18 decembrie 2012

Cum accesați un calculator cu GNU/Linux de pe un dispozitiv Android ?


  Aceia dintre Dvs. care aveți deja tablete sau telefoane Android veți dori, probabil, să le folosiți și pentru a accesa de la distanță un calculator care rulează GNU/Linux (în terminal, prin protocolul ssh).

Vă trebuie următoarele:

  • un client ssh pentru Android. Ca și client ssh pentru Android, recomand ConnectBot . În cazul în care caracterele sunt prea mici și nu pot fi citite (pe un ecran de telefon mobil), deschideți terminalul pe mașina de la distanță, accesați Menu -> Force Resize și setați numărul de linii și coloane la o valoare mai mică, de exemplu 60 x 14 (în loc de 80 x 25, cât pune, implicit, ConnectBot), apoi apăsați butonul Resize.   
  • o tastatură Android care să permită nu numai scrierea cu diacritice (dacă este cazul), dar și combinații de taste cu Ctrl, Alt sau Esc (de exemplu, combinația Ctrl-K X este folosită în editorul GNU/Linux joe pentru salvarea fișierelor, deci nu puteți folosi joe fără ea). Ca și tastatură completă, gen PC, vă recomand Hacker's Keyboard . Setați limba română (Settings -> Languages and Input -> Romanian). Setați folosirea tastaturii Hacker's Keyboard în loc de cea implicită, bifând-o în Settings -> Languages and Input.

  În modul Portrait (vertical), unde spațiul este redus, tastatura va semăna cu cea implicită, fără taste suplimentare (se poate scrie, totuși, cu diacritice, ținând apăsate tastele a, i, s, t, etc.)
  Răsturnând tableta sau telefonul în modul Landscape (orizontal), vor fi prezente și taste suplimentare gen Ctrl, Esc sau Alt, care se comportă ca o tastatură obișnuită de PC.


vineri, 14 decembrie 2012

Diacritice: e simplu să scrieți corect românește! (II)


  În prima parte a acestui articol am enumerat cele cinci tipuri de aranjamente de tastatură, conforme cu standardul național oficial, care vă permit să generați toate semnele necesare scrierii în limba română. De asemenea, am arătat că singurele diacritice corecte sunt cele cu virgulă dedesubt – și nu cele cu sedilă. În numărul de azi, îmi respect promisiunea de a explica, pas cu pas, cum să configurați corect calculatorul pentru a scrie românește, fără să memorați combinații de taste...





joi, 13 decembrie 2012

Stema Regatului României, explicată


Cu ocazia sărbătorii Unirii, de 1 Decembrie, am vizitat Arcul de Triumf din București și am urcat pe platforma superioară. Fiindcă aveam cu mine Drapelul Regal al României, am primit, din partea publicului de toate vârstele, o mulțime de întrebări despre semnificația simbolurilor cuprinse pe el. Din cauza lipsei cronice a educației școlare despre monarhia românească, mi-am dat seama că unele lămuriri de bază sunt necesare - așa că iată, dintr-o sursă autorizată și „nepoluată”, cuvenita „luminare” despre elementele heraldice ale Stemei.

Descrierea Stemei Regatului României - varianta mare
conform legii din 23 iunie 1921




  „Scut albastru (8) cu o acvilă cruciată de aur (10), încoronată, și cu ciocul și ghiarele roșii, ținând în ghiara dreaptă o spadă (17), în cea stângă un sceptru de aur (11). Pe pieptul acvilei, un scut scartelat, având în cartierul 1 pe albastru o acvilă cruciată de aur, cu ciocul și ghiarele roșii, însoțită la dreapta de un soare, la stânga de o lună, amândouă de aur (Țara Românească) (2); în cartierul al 2-lea, pe roșu, un cap de bour negru, cu stea de aur între coarne, însoțit la dreapta de un soare, la stânga de o lună conturată, amândouă de aur (Moldova) (7); în al 3-lea, pe roșu, un leu de aur trecând spre dreapta, pe un pod de aur, peste valuri naturale (Oltenia cu Banatul) (16); în al 4-lea, tăiat, în câmpul superior albastru o acvilă neagră ieșind dintr-o terasă roșie, însoțită la dreapta de un soare de aur, iar la stânga de o lună conturnată de argint; în câmpul inferior, de aur, șapte turnuri roșii, așezate 4,3 (Ardealul) (12); jos, în instituțiune, doi delfini de aur afrontați, cu capetele în jos (Dobrogea) (13).
    Peste tot, scartelat argint-negru, armele Casei de
Hohenzollern (1).
    Scutul timbrat cu Coroana de Oțel a României (5) și susținut de doi lei de aur (3).
    Pavilionul de purpură, căptușit cu hermină (4), bordat cu ciucuri de aur (9) și prins în vârf cu o coroană de aur (6).
    Decorații: colanul Ordinului Carol I (15).
    Deviza, pe o eșarfă albastră brodată cu aur: NIHIL SINE DEO (lat. „Nimic fără Dumnezeu”) (14).”

Sursa: Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, 1936


În anumite situații, Stema se utiliza și în variantele medie și mică, așa cum se menționează în acest document de epocă:



Pentru descărcare, planșa explicativă este disponibilă în format PDF (imprimabil), PNG (fotografie) și SVG (fișier grafic redimensionabil și editabil).

vineri, 7 decembrie 2012

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?


(Aceasta este o traducere a articolului Ubuntu Spyware: What to Do? de Richard Stallman. Traducere realizată de Răzvan Sandu, după originalul în limba engleză aflat la http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do

This is a Romanian translation of Ubuntu Spyware: What to Do?, by Richard Stallman. Translation by Răzvan Sandu, using the English original at http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do)

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

Unul dintre avantajele majore ale Software-ului Liber este acela că grupul dezvoltatorilor și utilizatorilor săi protejează societatea de programele rău-intenționate.  Astăzi, Ubuntu GNU/Linux a devenit un contraexemplu. Ce trebuie să facem ?

Tradițional, software-ul proprietar este asociat cu răul tratament aplicat utilizatorilor: plantarea de programe de supraveghere, limitări impuse prin „cătușe digitale” cum ar fi DRM (supranumit „Digital Restrictions Management”) și portițe ascunse, care fac posibile acțiuni dăunătoare, întreprinse prin control de la distanță asupra calculatorului. Programele care permit toate acestea sunt programe rău-intenționate (malware) și trebuie tratate ca atare.  Exemple arhicunoscute includ Windows, iProdusele Apple și „incendiatorul” de cărți virtuale AmazonKindle [1], care se fac vinovate de toate cele trei „păcate” enumerate; apoi Macintosh și PlayStation III, care impun DRM; cele mai multe telefoane mobile, care ne spionează și oferă portițe ascunse în software; Adobe Flash Player, care spionează și impune DRM; în fine, multe aplicații pentru iProdusele Apple și Android, care se fac vinovate de una sau mai multe dintre aceste practici reprobabile.

Software-ul Liber oferă utilizatorilor șansa de a se apăra de acțiunile programelor rău-intenționate. Mai mult: de obicei, comunitatea îi protejează pe toți ceilalți; majoritatea utilizatorilor nu sunt obligați să miște nici un deget. Iată cum:

Din când în când, programatorii descoperă că un program liber oarecare conține cod rău-intenționat. În general, ei publică imediat o versiune corectată a programului: fiindcă beneficiază de cele patru libertăți care definesc Software-ul Liber (vedeți http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html), ei pot să facă asta. Varianta modificată se cheamă un „fork” al programului în cauză. În scurt timp, comunitatea începe să utilizeze pe scară largă această variantă corectată, iar cea originală este abandonată. Perspectiva unui abandon nedemn nu este agreată de nici un autor de software; de aceea, chiar și cei care nu sunt animați de o moralitate foarte înaltă se abțin, totuși, să introducă cod rău-intenționat în programele libere.

Dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Ubuntu, o distribuție GNU/Linux larg răspândită și care se bucură de o mare influență pe piață, a introdus un program de supraveghere în componența sa. Când un utilizator folosește desktop-ul Ubuntu pentru a căuta un cuvânt oarecare în fișierele aflate pe calculatorul său (deci, local), Ubuntu trimite acel cuvânt către unul dintre serverele Canonical (Canonical este firma care dezvoltă Ubuntu).

Acest mod de comportare este identic cu prima metodă de supraveghere despre care am aflat în Windows. Regretatul meu prieten Fravia mi-a atras atenția că, atunci când căuta un cuvânt în fișierele de pe sistemul lui Windows, acesta trimitea un pachet către un server oarecare, pachet care era detectat de către firewall. Pornind de la acest prim exemplu, am fost mai atent și am aflat despre tendința unor „reputate” programe proprietare de a se comporta ca programe rău-intenționate. Probabil, nu e nici o coincidență în faptul că Ubuntu expediază aceleași informații.

Ubuntu folosește informația generată de căutări pentru a-i prezenta utilizatorului reclame care să-l determine să cumpere diverse articole de la Amazon. Amazon comite multe fapte reprobabile (vedeți http://stallman.org/amazon.html); promovând Amazon, Canonical își aduce propria contribuție la acestea. Totuși, nu reclamele constituie fondul problemei. Fondul problemei îl constituie spionajul. Canonical ne asigură că nu le dezvăluie celor de la Amazon ce anume a căutat fiecare persoană. Totuși, colectarea datelor Dvs. personale de către Canonical este la fel de rea ca și cum ar face-o Amazon însuși.

Fără îndoială, oamenii vor crea o versiune modificată de Ubuntu, fără programe de supraveghere incluse. Unele distribuții GNU/Linux existente sunt, de fapt, versiuni modificate de Ubuntu. În momentul în care ele își vor actualiza baza provenită din Ubuntu, ajungând să folosească cea mai recentă versiune, mă aștept ca partea cu programele-spion să fie înlăturată. Și Canonical se așteaptă la asta.

Cei mai mulți programatori vor abandona ideea de a dezvolta software pentru Ubuntu, fiind confruntați cu perspectiva trecerii în masă la o altă distribuție, corectată. Dar Canonical nu a renunțat la programele-spion. Probabil, Canonical crede că numele „Ubuntu” se bucură de o asemenea popularitate și influență pe piață, încât ar putea continua să le includă, scăpând, totuși, nesancționați.

Canonical susține că această funcție din Ubuntu realizează căutări pe Internet într-un mod diferit. În funcție de detaliile de implementare, faptul acesta ar ridica probleme mai mari sau nu, dar, în nici un caz, nu le-ar micșora.

Ubuntu permite utilizatorilor să dezactiveze programele-spion. E limpede, Canonical crede că mulți utilizatori Ubuntu le vor lăsa în starea implicită (activate). Și mulți fac, într-adevăr, asta, fiindcă nu înțeleg de ce ar trebui să încerce să corecteze ceva. De aceea, existența butonului de dezactivare nu face ca existența programelor-spion să devină acceptabilă.

Chiar dacă ar fi implicit dezactivată, funcția ar fi, totuși, periculoasă: cererea „înscrieți-vă, odată pentru totdeauna”, atunci când riscurile depind de detalii, este o invitație la indolență. Pentru a proteja intimitatea utilizatorilor lor, sistemele trebuie să faciliteze o comportare prudentă: atunci când un program de căutare locală include și o funcție de căutare în rețea, folosirea acestei funcții trebuie să solicite acordul utilizatorului de fiecare dată când este apelată. Implementarea ar fi simplă: tot ce trebuie este să se separe butoanele pentru căutare locală și pentru căutare în rețea, așa cum făceau vechile versiuni de Ubuntu. O funcție de căutare în rețea trebuie, de asemenea, să îl informeze pe utilizator, limpede și la obiect, cine va primi acea informație personală despre el, în cazul în care alege să folosească funcția.

Dacă o parte semnificativă a formatorilor de opinie din comunitatea noastră privește problema doar în termeni personali, dezactivează programele-spion pe calculatoarele proprii și continuă să promoveze Ubuntu, Canonical poate scăpa fără să fie sancționată. Lucrul acesta ar fi o mare pierdere pentru comunitatea de Software Liber.

Noi, cei care prezentăm Software-ul Liber ca pe un mijloc de apărare împotriva programelor rău-intenționate, nu afirmăm că este infailibil. Nu se cunoaște nici un mijloc de apărare perfect. De aceea, contra-exemplul Ubuntu nu înseamnă că trebuie să ne retragem afirmațiile anterioare.
Dar aici se pune în discuție mult mai mult decât simplul fapt că unii dintre noi ar trebui să ne retragem afirmațiile. Se pune în discuție dacă comunitatea noastră mai poate avea argumente împotriva programelor-spion proprietare. A spune „programele libere nu vă vor spiona, cu excepția Ubuntu” înseamnă mult mai puțin decât a spune, simplu, „programele libere nu vă vor spiona”.

Se cuvine ca noi înșine să le opunem celor de la Canonical suficientă critică, astfel încât să-i determinăm să înceteze practica arătată. Orice scuză oferită de Canonical este superfluă; chiar dacă ei ar folosi toți banii obținuți de la Amazon pentru a dezvolta programe libere, tot nu s-ar compensa pierderea suferită de Software-ul Liber, care ar înceta să mai fie un mijloc eficient de a preveni abuzul asupra utilizatorilor.

Dacă Dvs. recomandați sau distribuiți GNU/Linux, vă rugăm să scoateți Ubuntu din lista programelor avute în vedere. Dacă practica lor de a recomanda sau distribui programe nelibere nu v-a convins până acum, poate că, de data asta, o veți face. La întâlnirile de instalare GNU/Linux pe care le organizați, la evenimentele FLISOL [2], nu instalați și nu recomandați Ubuntu. În loc de asta, spuneți tuturor că Ubuntu a fost pus la izolare, fiindcă își spionează utilizatorii.

Odată cu asta, puteți spune oamenilor că Ubuntu conține programe nelibere și sugerează folosirea altor programe nelibere (vedeți http://www.gnu.org/distros/common-distros.html). Astfel, veți contracara cealaltă formă de influență negativă pe care Ubuntu o exercită în sânul comunității de Software Liber: legitimarea programelor nelibere.
Bibliografie:

"Privacy in Ubuntu 12.10: Amazon Ads and Data Leaks („Intimitatea în Ubuntu 12.10: reclame Amazon și scurgeri de date”) de Micah Lee, pe site-ul Electronic Frontier Foundation

Copyright © 2012 Richard Stallman


[1] În limba engleză, „to kindle” înseamnă „a aprinde”, „a întreține un foc” sau „a-l alimenta” (n. tr.)

[2] FLISOL este un acronim de la Festival Latinoamericano de Instalación de Software Libre (Festivalul Latinoamerican pentru Instalarea Software-ului Liber) (n. tr.)

miercuri, 5 decembrie 2012

Diacritice: e simplu să scrieți corect românește! (I)


     De mai mult de douăzeci de ani, utilizatorii români de calculatoare s-au obișnuit atât de mult cu sistemele configurate pentru limba engleză și cu absența oricărei facilități pentru a scrie corect un text în românește, încât „măcelărirea” limbii noastre este privită ca ceva firesc. Chiar și unii funcționari de stat sau profesori (de toate gradele) acceptă, cu o ușurință condamnabilă, documente fără diacritice sau cu greșeli de ortografie. Și totuși, scrierea cursivă cu diacritice și verificarea elementară a corectitudinii unui text românesc sunt lucruri simple, în orice sistem de operare recent. Articolul de față își propune să vină în ajutorul persoanelor netehnice, arătându-le cum își pot configura calculatorul ca să scrie corect românește, fără efort.



Fotografiile din text sunt de pe blogul d-lui Cristian Secară.

joi, 22 noiembrie 2012

Harddisk-uri GPT în GNU/Linux și Windows


Poate că unii administratori de sisteme IT și-au pus deja de problema partiționării noilor harddisk-uri de capacitate mare (2-3 TB), pe noile plăci de bază prevăzute cu UEFI BIOS.

Schema de partiționare recomandată pentru aceste noi harddisk-uri este GPT (prin contrast cu vechea schemă MBR, obligatoriu de folosit pe sistemele vechi, prevăzute cu BIOS clasic).

Detalii despre aceste scheme de partiționare și despre migrarea de la cea veche (MBR) la cea nouă (UEFI BIOS) puteți obține în acest excelent articol, scris de Roderick W. Smith.

Fotografiile de mai jos arată cum se văd partițiile create implicit de către Windows 7 (64 bit) în utilitarele GNU/Linux gdisk (linie de comandă, „moștenitorul” fdisk) și GParted (grafic). Experimentând, am constatat că, implicit, Windows folosește vechea schemă MBR.

Partițiile create IMPLICIT de Windows7 64 bit, văzute în gdisk (schema MBR)


Partițiile create IMPLICIT de Windows7 64 bit, văzute în GParted (schema MBR)

Am creat, cu ajutorul GParted, cea mai simplă configurație de partiții (pentru un sistem GNU/Linux) în noua schemă GPT. Pentru asta, vechea tabelă de partiții (tip ms-dos, în GParted) trebuie ștearsă și înlocuită cu una gpt.


Crearea tabelei de partiții GPT în GParted

 Iată cum arată noile partiții GPT, văzute în gdisk și GParted.


Partiții pentru un sistem GNU/Linux simplu, văzute în gdisk (schema GPT)
Partiții pentru un sistem GNU/Linux simplu, văzute în GParted (schema GPT)

Utilitarele ce au fost folosite sunt din distribuția Fedora 17.

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Hărți libere de la OpenStreetMap: puteți contribui la îmbunătățirea hărților GPS !



În perioada 23-25 noiembrie 2012, proiectul OpenStreetMap lansează o nouă campanie de cartografiere intensivă. Evenimentul, numit „Operation Cowboy” are ca scop colectarea de date geografice libere (hărți, trasee, puncte de interes, etc.) și îmbunătățirea hărților prin contribuții voluntare. De această dată, campania de cartografiere este centrată pe SUA, dar contributorii din toată lumea sunt bineveniți.

Orice persoană care deține un aparat GPS și are puțin timp, răbdare și pasiune poate contribui. În particular, utilizatorii români nemulțumiți de calitatea actuală a hărților GPS...

Pe lângă proiectul internațional OpenStreetMap, utilizatorii români pot ajuta și proiectul românesc Geo-Spatial.org (care a luat naștere pe lângă Facultatea de Geografie a Universității din București), proiect care colectează și oferă informație geografică liberă specifică României.


Ce înseamnă date deschise ? În mare, datele deschise sunt date publicate sub o licență liberă și într-un format deschis, care permit folosirea lor legală în alte proiecte (redistribuirea) și „recombinarea” (reutilizarea) pentru a produce noi informații. O definiție exactă a conceptului de date deschise ("open data") se găsește aici.

De ce este nevoie de date geografice libere, deschise? Fiindcă este anormal ca fiecare firmă comercială (producători de programe, telefoane mobile, GPS-uri, etc.) să ofere publicului propriul său set de hărți, uneori cu multe erori și detalii necompletate, „reinventând” geografia Terrei, așezând clădiri în locuri unde acestea nu există, redenumind străzi și râuri, etc. În lumea reală, informația geografică este una singură, ne aparține tuturor și toți trebuie să putem contribui liber la perfecționarea hărților pe care le folosim.

Dar nu există deja hărțile foarte bune de la Google Maps, Wikimapia și alte atâtea site-uri, pe care le pot consulta gratuit ? În general, datele geografice oferite de firmele comerciale, inclusiv Google și Apple, sunt proprietatea acestora (sub o licență restrictivă). Ele nu pot fi reutilizate liber în alte proiecte și/sau recombinate.

De ce aș contribui la proiectul OpenStreetMap ? Nu ar fi mai bine să ajut direct firma care produce hărțile pentru aparatul meu GPS ? Contribuind la proiectul internațional OpenStreetMap ajutați toate firmele producătoare de aparate GPS, indiferent de țară, fiindcă toate refolosesc parțial datele oferite de OpenStreetMap, indiferent dacă o recunosc sau nu. Această informație geografică este publicată sub o licență liberă și este disponibilă gratuit tuturor celor interesați, inclusiv Dvs.

Ce au așa de special hărțile de la OpenStreetMap ? De ce nu folosim hărți de la proiectul X ? Spre deoesebire de multe alte hărți existente pe Web, harta proiectului OpenStreetMap este rutabilă și secțiuni din ea pot fi folosite, cu puțin efort, într-un aparat GPS.


miercuri, 14 noiembrie 2012

Linux Install Fest la Universitatea Tehnică de Construcții București


La invitația Departamentului de Automatică și Informatică Aplicată din Facultatea de Hidrotehnică a Universității Tehnice de Construcții București, am avut plăcerea să particip la evenimentul Linux Install Fest, organizat pentru studenții universității.

Sub îndrumarea entuziastă, amical oferită de voluntarii Asociației ROSEdu, cei interesați au putut învăța să instaleze, pe laptopurile personale, mai multe distribuții GNU/Linux, în special Ubuntu, Debian, Fedora și Linux Mint.

În cadrul a două prezentări, studenții s-au putut familiariza cu conceptele de bază ale Software-ului Liber și au putut afla detalii tehnice despre cum boot-ează sistemele de operare (GNU/Linux, Windows, Android).

Iată câteva imagini de la această întâlnire: